Ministrul Culturii, nemulţumit de cum este gestionat patrimoniul

Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, afirmă că românii sunt "'campionii pierderii patrimoniului prin conservare'' şi există o stricteţe în ceea ce priveşte prezervarea acestuia, încât nimeni nu se încumetă să investească în clădiri de patrimoniu. Prezent la Palatul Parlamentului, la conferinţa "Protecţia infrastructurii critice", ministrul a abordat mai multe teme legate de patrimoniul naţional: "Vă spun despre patrimoniu un lucru extraordinar de rău. Noi suntem campionii pierderii patrimoniului prin conservare. Există o asemenea viziune strictă în prezervarea patrimoniului încât nimeni nu se încumetă să investească în clădiri de patrimoniu. Ca să iei un aviz de la Ministerul Culturii pentru a bate un cui într-o clădire de patrimoniu pierzi ani din viaţă. În primul rând ar trebui să avem şi o viziune asupra modului cum ne raportăm la patrimoniu. Eu aş opta pentru conservare prin dezvoltare, astfel încât să încurajezi investitorii să vină şi să bage bani. Legat de programul naţional de restaurare al Ministerului Culturii, al INP (Institutul Naţional al Patrimoniului - n.r.), în şase ani a avut de la bugetul de stat 140 de milioane de lei pentru restaurări. La rectificările care au urmat în aceşti şase ani s-au dat înapoi vreo 91 de milioane şi din ce a rămas nici pe ăia nu i-a cheltuit toţi, deci o execuţie la INP pe 6 ani de 37%, când ne plângem că nu avem resurse să facem. Avem resurse, dar impotenţa administrativă este înfiorătoare. Ce s-a mişcat cu adevărat este unitatea de management a proiectului a Ministerului Culturii care a derulat peste 600 de milioane de euro până în acest moment. Avem un acord semnat acum câteva zile cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru încă 217 milioane. (...) Deci, din păcate, şi când avem bani nu ne descurcăm. Eu sper să reuşim o reformă a INP astfel încât fiecare leu care ne intră în zona de restaurare să fie cheltuit".

Patrimoniul este oglinda unui mental, a unei psihologii, a unei concepţii despre viaţă şi lume, a declarat vicepreşedintele Academiei Române Răzvan Theodorescu: "Aspectele ideologice sunt cele prin care patrimoniul, care etimologic este moştenirea de la părinţi, moştenirea pe care ne-au lăsat-o strămoşii, patrimoniul este oglinda unui mental, a unei psihologii, a unei concepţii despre viaţă, despre lume, şi această mentalitate este, în cazul românesc, reprezentată foarte bine de patrimoniul nostru, fie de cel religios, fie de cel civil. România este într-o situaţie specială prin poziţia ei între Orient şi Occident. România este o Europă în miniatură, în sensul că cine nu ne cunoaşte câtuşi de puţin şi soseşte în România, în 24 de ore poate să vadă o cetate romană, un templu grecesc, o cetate bizantină, o biserică gotică, o biserică romanică, elemente de renaştere, elemente de baroc. Nicăieri în Europa Centrală sau Occidentală nu ai o situaţie atât de privilegiată, ceea ce ne aduce să vorbim despre valorile naţionale intrinseci ale spaţiului românesc, dar şi despre deschiderile sale europene". Răzvan Theodorescu a adăugat că, deşi România are un patrimoniu atât de bogat, este "inactivă în materie de promovare, de restaurare", cu excepţia Bisericii, care a reuşit să facă nişte lucruri în acest sens.