Proiectul centralei electrice de termoficare în cogenerare de înaltă eficienţă Titan a intrat în linie dreaptă şi este prima investiţie majoră din ultimii 15 ani pentru producerea agentului termic în Bucureşti, informează Ministerul Energiei, potrivit agerpres.ro.
Titan Power SA este firma responsabilă pentru implementarea proiectului pe terenul CET Titan Bucureşti, având o capacitate instalată de până la 50 de MWe, conform sursei citate.
Această centrală va fi echipată cu cinci grupuri motor-generator, care vor utiliza atât gaz metan, cât şi amestecuri cu hidrogen, oferind astfel cea mai modernă şi automatizată soluţie pentru sistemul de termoficare din Capitală, se arată în comunicatul instituţiei, menţionează sursa.
Pentru proiectul "Centralei electrice de termoficare în cogenerare de înaltă eficienţă" au fost deja parcurse etapele: Studiu de Fezabilitate, Studiul de Racordare la RED, obţinerea tuturor avizelor conform Certificatului de Urbanism (CU), inclusiv Acordul Tehnic de Racordare (ATR) pentru conectarea la reţea, potrivit agerpres.
Titan Power a demarat acum faza de autorizare a lucrărilor de demolare şi construcţie în vederea pregătirii pentru achiziţionarea lucrărilor la Centrala Electrică de Termoficare - CET Titan Bucureşti, relatează sursa precizată.
Potrivit agerpres, Burduja afirmă că "Este prima investiţie majoră din ultimii 15 ani pentru producerea agentului termic în Bucureşti. Anul viitor se împlinesc 10 ani de cât fostul CET din Titan a fost tăiat la fier vechi. Acum venim cu un proiect modern, la cele mai noi standarde, care va furniza căldură şi apă caldă pentru cartierele Titan şi Pantelimon, dar şi energie electrică. Asta înseamnă îmbunătăţirea serviciului public de termoficare pentru Capitală. Încă de la începutul mandatului meu de ministru, am dinamizat investiţiile care ţin de Ministerul Energiei, inclusiv pentru Bucureşti. Prin ceea ce facem la Titan Power şi la Elcen, companii din portofoliul Ministerului Energiei, prioritizăm confortul bucureştenilor, la nivelul unei Capitale europene din 2023", a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, efectele se vor simţi mai ales atunci când Primăria Generală va reabilita cu adevărat sistemul de conducte prin care agentul termic ajunge efectiv în casele bucureştenilor, relatează sursa indicată: "Încă avem pierderi imense în sistem, peste 1500 de tone de apă fierbinte în fiecare oră, ceea ce înseamnă costuri mari la întreţinere pentru cetăţenii Capitalei. Din păcate, doar 2 km de reţea au fost reabilitaţi pe fonduri europene în ultimii trei ani de zile - o mare dezamăgire. Lucrăm şi la alte proiecte la Ministerul Energiei şi ELCEN, inclusiv folosirea energiei geotermale pentru sistemul de termoficare al Bucureştiului. Dacă Oradea a reuşit să facă asta, trebuie să reuşim şi noi, cu toate resursele aflate la dispoziţie", a precizat Burduja.
Imediat după obţinerea ultimelor documente necesare (Autorizaţie de Desfiinţare / Autorizaţie de Construire), care vor fi finalizate în anul 2024, se va trece la etapa de achiziţie a lucrărilor, procurarea echipamentelor, edificare, ulterior, la calificarea şi obţinerea Procesului-Verbal de Finalizare (PIF) a centralei. Aceste ultime etape sunt planificate pentru sfârşitul anului 2026, menţionează agerpres.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.12.2023, 21:02)
Nici o poza cu reactorul?
2. Peste 1000 de blocuri
(mesaj trimis de anonim în data de 05.12.2023, 00:09)
Peste 1000 de blocuri din sectorul 3 stau in prezent fara apa calda si caldura desi afara temperaturile nocturne sunt negative.
Asteptam cu multa speranta reactoarele de buzunar singurele capablie sa rezolve starea deplorabila a incalzirii in Bucuresti.