MINISTRUL ENERGIEI DIN OMAN AVERTIZEAZĂ: Preţul ţiţeiului - la 200 de dolari barilul, dacă vor fi oprite investiţiile în extracţie

Preţul ţiţeiului brut ar putea atinge 200 de dolari barilul dacă nu vor mai fi realizate investiţii noi în operaţiunile upstream (de extracţie a petrolului şi gazelor), pe termen scurt, potrivit unui avertisment lansat recent de ministrul Energiei şi Mineralelor din Oman, Mohammed al-Rumhy, ca răspuns la o evaluare făcută de Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) privind atingerea emisiilor nete zero până în 2050, dar şi la unele declaraţii ale oficialilor acestei agenţii, cu care domnia sa nu este de acord.

AIE estima, într-un raport din luna mai, că, într-un scenariu energetic necesar pentru a pune lumea pe calea spre emisii nete zero până în 2050, nu ar trebui să mai existe noi dezvoltări de petrol şi gaze, iar cererea globală de petrol se va prăbuşi cu 75%.

"Cred că este extrem de periculos să recomanzi să nu mai investim în petrol nou", a declarat, conform conform S&P Global Platts, Mohammed al-Rumhy, adăugând: "Cea mai mare temere a mea este că, dacă oprim brusc investiţiile în industria combustibililor fosili, va apărea foametea energetică, iar preţul energiei va creşte. Cererea de petrol şi gaze ar putea scădea, dar pe termen scurt am putea vedea un scenario cu un preţ de 100 sau 200 de dolari/baril, care, deşi pare foarte atractiv astăzi pentru producători, cred că multora dintre noi, dacă nu tuturor, nu ne-ar plăcea să vedem că se întâmplă".

Cotaţia futures a petrolului brut american West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în octombrie a urcat cu 1,4% ieri, la 71,44 dolari/baril la Nymex, la ora locală 07.23. Tot atunci, preţul petrolului Brent cu livrare în noiembrie a crescut cu 1,3%, la 74,53 dolari barilul la ICE Futures Europe.

Încă din luna martie, băncile de investiţii şi traderii de ţiţei anticipau creşterea preţurilor de pe piaţa internaţională de profil în următorii doi ani. Spre exemplu, Bank of America, compania petrolieră Socar Trading şi firma de consultanţă Energy Aspects estimau că preţul petrolului Brent ar putea creşte la 100 de dolari barilul în următorii doi ani. Preţurile petrolului vor avea, în următorii trei ani, cea mai rapidă creştere din ultimii 30 de ani, conform Bank of America, care prognozează o revenire a cotaţiilor pe un teritoriu format din trei cifre.

• Fatih Birol, AIE: "Schimbările fundamentale ale modelului economic din ţările bogate în resurse par inevitabile"

Amintim că, luna aceasta, Ali Allawi, ministrul de Finanţe al Irakului, respectiv unul dintre membrii fondatori ai Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, a lansat, un apel fără precedent către colegii producători din cartel - să se îndepărteze de dependenţa de combustibilii fosili şi să se orienteze către energia regenerabilă. Ali Allawi, care este, de asemenea, vicepremierul Irakului, le-a cerut producătorilor de petrol să urmărească "o regenerare economică axată pe politici şi tehnologii ecologice" care ar include energia solară şi potenţialele reactoare nucleare. În plus, domnia sa s-a pronunţat pentru reducerea dependenţei de exporturile de combustibili fosili.

Alături de directorul executiv al AIE, Fatih Birol, Ali Allawi a declarat, conform The Guardian: "Ca să profite de şansa limitării celor mai grave efecte ale schimbărilor climatice, lumea trebuie să modifice fundamental modul în care produce şi consumă energie, arzând mai puţin cărbune, petrol şi gaze naturale. (...) Dacă veniturile din petrol încep să scadă înainte ca ţările producătoare să îşi diversifice cu succes economiile, mijloacele de trai se vor pierde, iar rata sărăciei va creşte".

Fatih Birol este de părere că, acum, mai mult decât în orice alt moment al istoriei, schimbările fundamentale ale modelului economic din ţările bogate în resurse par inevitabile.

În acest context, ministrul Energiei şi Mineralelor din Oman, Mohammed al-Rumhy, a venit cu un răspuns: "Este foarte uşor să stai în zona ta de confort şi să vorbeşti despre eficienţă, energie solară şi regenerabilă, uitând că o treime din populaţia lumii suferă de lipsa energiei. Acest lucru va avea implicaţii asupra cererii de petrol şi, prin urmare, asupra investiţiilor".

• OPEC continuă să îşi majoreze producţia

Producţia OPEC a crescut în august până la cel mai ridicat nivel de după aprilie 2020, conform unui sondaj Reuters care arată că acest cartel a extras 26,93 milioane de barilii pe zi, cu 210.000 barili pe zi mai mult decât în iulie. Producţia OPEC a crescut în fiecare lună începând cu iune 2020, cu excepţia lunii februarie.

Conform sursei, în Arabia Saudită a fost consemnată cea mai mare creştere a producţiei, de 180.000 de barili pe zi.

Luna aceasta, OPEC şi aliaţii săi (OPEC+) s-au înţeles, în cadrul unei reuniuni video, să respecte planul existent de creştere treptată (lunar) a producţiei de petrol.

Oficialii cartelului şi ai marilor producători din afara organizaţiei au stabilit creşterea aprovizionării cu 400.000 de barili de ţiţei pe zi, din luna octombrie.

Săptămâna aceasta, OPEC a estimat că cererea de ţiţei va depăşi nivelul prepandemic în 2022. Potrivit cartelului, cererea va fi de 100,8 milioane de barili pe zi anul viitor, faţă de 100,3 milioane de barili pe zi în 2019.