Ministrul german al Apărării, în vizită la Kiev

Christine Lambrecht, ministrul german al Apărării, se va afla astăzi la Kiev, unde va discuta despre solicitarea autorităţilor ucrainene cu privire la trimiterea de către Germania a unor piese de artilerie grea, pentru forţele armate care luptă pentru apărarea Ucrainei. Vizita oficialului german are loc după ce, ieri, ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba a scris pe pagina oficială de Twitter: "Semnale dezamăgitoare din partea Germaniei, în timp ce Ucraina are nevoie acum de tancuri Leopard şi vehicule de infanterie mecanizată Marder- pentru a elibera oamenii şi a-i salva de la genocid. Nici un singur argument raţional despre motivul pentru care aceste arme nu pot fi furnizate, ci doar temeri abstracte şi scuze. De ce îi este frică Berlinului şi nu se teme Kievul?". Mesajul lui Kuleba se referea la faptul că, luni, ministrul apărării din Germania a declarat că nu va răspunde pozitiv solicitărilor Ucrainei, deoarece nicio ţară din vestul Europei nu a trimis tancuri Kievului şi deoarece o asemenea decizie trebuie luată în acord cu ceilalţi parteneri europeni.

În legătură cu sprijinul pe care Occidentul l-a promis Ucrainei, administraţia prezidenţială de la Kiev a publicat, ieri, proiectul acordului privind securitatea Kievului. Proiectul, care a fost redactat de experţi occidentali, inclusiv foşti şi actuali politicieni şi oameni de ştiinţă, a fost prezentat iniţial de Andrei Yermak, şeful biroului prezidenţial ucrainean, şi de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

Contrar propunerilor anterioare, documentul ucrainean nu prevede statutul de neutralitate al Kievului sau participarea Rusiei ca garant al securităţii ţării.

Principalele prevederi ale documentului sunt:

- încheierea unui acord de securitate obligatoriu la Kiev între Ucraina şi ţările garante sau a unui set de acorduri bilaterale

- acordul va fi semnat de SUA, Australia, Marea Britanie, Germania, Italia, Canada, Polonia, Turcia, Franţa, precum şi ţările din nordul, centrul şi sudul Europei şi ţările baltice; Rusia nu este menţionată printre posibilii participanţi.

- Un "acord obligatoriu" ar putea fi însoţit de acorduri suplimentare - de exemplu, cu privire la furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă către Ucraina şi la securitatea regională în Marea Neagră.

- Ajungerea la un acord nu anulează intenţia Kievului de a adera la NATO şi la UE.

Conform documentului respectiv, autorităţile de la Kiev doresc o serie de măsuri militare, de infrastructură, tehnice şi de informare, dintre care unele ar urma să fie adoptate imediat de alte ţări în cazul unui atac al unei terţe părţi asupra Ucrainei. De asemenea, Ucraina se aşteaptă la investiţii din partea aliaţilor în complexul industrial şi de apărare al ţării şi la transferul de arme şi informaţii de informaţii către Kiev. Totodată acordul ar trebui să prevadă un "pachet complet de sancţiuni" împotriva "ţării agresoare". Potrivit recomandărilor, Ucraina va trebui să participe la misiunile de formare ale UE şi la exerciţii comune cu NATO.

• Serviciul de Informaţii Ucrainean (SBU): "Ofiţerii ruşi încep să părăsească peninsula Crimeea"

În acest timp, contraofensiva ucraineană - care a dus la eliberarea a peste 6000 kilometri pătraţi, conform preşedintelui Volodimir Zelenski - continuă. De aceea, în regiunile ocupate de Rusia din Crimeea şi sudul Ucrainei, ofiţeri de informaţii şi comandanţi militari ruşi au început să se evacueze şi "să îşi reinstaleze urgent familiile" înapoi pe teritoriul rusesc, a anunţat serviciul de informaţii al armatei ucrainene de apărare.

Oficialii serviciilor de informaţii ale apărării au precizat că cetăţenii ruşi "încercau în secret să îşi vândă casele şi să îşi evacueze de urgenţă rudele din peninsulă".

Informaţii privind retragerea trupelor ruse din teritoriile ocupate anterior sunt confirmate şi de serviciile britanice şi de cele americane. SUA estimează că Rusia a părăsit în mare parte zonele pe care le ocupase în regiunea Harkov (nord-est), iar mulţi soldaţi rţşi, care se repliaseră în faţţ înaintării trupelor ucrainene, au trecut graniţa revenind în Rusia.

Retragerea precipitată a forţelor ruse din regiunea Harkov, inclusiv abandonarea nodurilor feroviare strategice Kupiansk şi Izium, reprezintă cel mai grav eşec al Moscovei după ofensiva eşuată împotriva Kievului în martie.

Pentru a încetini contraofensiva ucraineană, forţele armate ale Federaţiei Ruse au efectuat atacuri aeriene în toate zonele operaţionale, potrivit raportului furnizat ieri de Ministerul Apărării de la Kremlin. Autorităţile ruse acuză forţele ucrainene de torturarea unor civili în zonele care au fost recucerite de către acestea.

"Potrivit informaţiilor noastre, au loc numeroase acţiuni punitive împotriva unor locuitori din regiunea Harkov. Oamenii sunt torturaţi, maltrataţi, Este revoltător", a declara Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului.

Bombardamentele ruseşti au continuat în regiunea Harkov în ciuda contraofensivei ucrainene, potrivit Sky News. Retragerea rapidă din Harkov nu a oprit Rusia din a bombarda poziţiile ucrainene. Ruşii au bombardat, ieri, oraşul Lozova din regiunea Harkov şi localităţile din preajma oraşului Nikopol din regiunea Dnipropetrovsk.

• Kremlinul nu ia în calcul mobilizarea generală

În ciuda eşecurilor din ultima perioadă de pe linia frontului, Kremlinul nu discută problema mobilizării totale sau parţiale a recruţilor militari, a declarat ieri Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse.

Anterior, o serie de publicaţii l-au citat pe deputatul Dumei de Stat, Mihail Şeremet, care a afirmat că în Rusia ar trebui anunţată o mobilizare generală, după contraofensiva de succes a ucrainenilor din regiunea Harkov.

Regimul de la Moscova se confruntă în acest timp cu creşterea numărului contestatarilor din rândurilor administraţiilor publice locale. La o zi după ce consilierii municipali din 18 districte din Moscova şi Sankt Petersburg au semnat o declaraţie publică prin care îi cer lui Vladimir Putin să demisioneze, Kremlinul a ales să răspundă cu o ameninţare vag voalată.

"Linia dintre a critica legal campania militară a Rusiei în Ucraina şi a încălca legile de cenzură din timpul războiului, care prevăd pedepse de până la 15 ani de închisoare, «este foarte, foarte subţire»", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Un alt eveniment neaşteptat pentru Kremlin este redeschiderea recentă a conflictului dintre Azerbaidjan şi Armenia, autorităţile armene solicitând Federaţie Ruse să îşi respecte angajamentele asumate în tratatul dintre cele două state privind asistenţa în astfel de situaţii. În aceste condiţii, autorităţile de la Kremlin au solicitat celor două părţi aflate în conflict să nu escaledeze actuala situaţie şi să caute soluţii paşnice. Cu toate acestea, Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, s-a declarat îngrijorat că Rusia ar putea încerca să "agite" conflictul dintre Azerbaidjan şi Armenia pentru a distrage atenţia de la Ucraina.

"Ceea ce ne îngrijorează este dacă Rusia va încerca într-un fel să se amestece, să creeze o distragere a atenţiei de la Ucraina", a declarat Blinken pentru Reuters la un eveniment din Indiana, adăugând că Rusia şi-ar putea folosi influenţa în regiune pentru a ajuta la "calmarea apelor".