Mircea Geoană: "Avem mai multă conştiinţă ecologică la copiii şi nepoţii noştri decât avem la generaţiile mai mari"

Mircea Geoană a subliniat vineri importanţa adoptării şi promovării economiei circulare în contextul schimbărilor climatice, geostrategice şi industriale actuale, în cadrul conferinţei "Economia Circulară în România: de la Provocare la Oportunitate", conform unui comunicat de presă al organizatorului.

"Acest tip de chestiuni nu pot fi rezolvate decât împreună. Într-o "Sfântă Treime" între zona publică, decidentul politic, administraţie, sector privat şi societate, universităţi, într-o colaborare transversală între sisteme şi profesiuni, pentru că, de foarte multe ori, atunci când ne adunăm, ne adunăm într-un fel de bulă profesională şi de interese în care suntem toţi de acord între noi. Şi când ieşim din bulă, spunem: stai un pic, eu sunt pe petrol şi gaze, eu sunt pe agricultură intensivă, etc", a explicat Mircea Geoană, secretarul general al NATO.

Potrivit sursei citate, discuţiile au adus în prim-plan un subiect de maximă relevanţă în contextul schimbărilor climatice, geostrategice, industriale şi socio-economice actuale: adoptarea şi promovarea economiei circulare ca un mod sustenabil de a (re)gândi producţia, consumul şi gestionarea resurselor.

Oficialul a continuat explicând că România are nevoie de o serie de ingrediente de omogenizare şi totul trebuie să începă din şcolă. Mai mult, Mircea Geoană a atras atenţia că tinerii sunt cei care au mai multă conştiinţă ecologică decât generaţiile mai mari, aceştia având o apetenţă mai mare de a salva această planetă.

"Ar trebui un pic de ingrediente de omogenizare. Eu cred că se poate şi la noi, eu văd ce fac şi alte naţiuni, mă uit la întreaga planetă. Nu suntem singurii care avem dificultăţi în a ne aduna. Cam aşa e la noi, în clipa în care este ceva credibil, care face sens, care începe din şcoală. Eu cred că avem mai multă conştiinţă ecologică la copiii şi nepoţii noştri decât avem la generaţiile mai mari.

Există o apetenţă mai mare a tinerilor pentru planetă, pentru a salva această frumuseţe de planetă pe care o avem, nu vă daţi seama cât de frumos este totul. După aceea, este ceea ce numesc eu în engleză "peer pressure" - presiune civică.

Speranţa este în tineri. Nu că generaţia noastră nu mai are nimic de spus, mai are. Există o presiune energică şi trebuie să ştim doar să o canalizăm", a continuat Mircea Geoană.

În cadrul discuţiilor s-a mai arătat cum economia circulară contribuie la protecţia mediului înconjurător şi la generarea în serie de efecte pozitive asupra economiei naţionale şi a comunităţilor locale din România, mai ales în contextul gestionării schimbărilor climatice şi al inovaţiei în domeniul producţiei industriale.

Economia circulară poate genera oportunităţi multiple de dezvoltare a afacerilor, de angajare şi creştere a competenţelor în multiple sectoare economice, au mai arătat spekerii prezenţi.

"Facem o discuţie astăzi prea mult despre job-uri, când de fapt noi căutăm să reducem numărul de joburi pentru că sunt foarte multe zone în industria noastră cu mişcările repetitive. Acestea nu sunt în dorinţa unui tânăr de a le ocupa. Este evident că trebuie totul automatizat, mecanizat, să eliminăm toate greşelile umane. Pe de altă parte, economia circulară este un model de creştere economică fără consum resurse naturale. Ceea ce facem noi astăzi este 100% bazat pe materiale, pe produse la sfârşitul ciclului de viaţă şi abia de aici începem noi al doilea ciclu economic. Orice stat care are dezvoltată o capacitate de circularitate, reuşeşte să facă creştere economică fără să mai alerge după materii prime", a explicat Constantin Damov, preşedinte Green Group, cel mai mare parc integrat de reciclare din Europa.

Acesta a transmis că locurile de muncă "sunt foarte interesante în economia circulără pentru că aici vorbim de inovaţii".

"Inovaţia merge atât de departe că astăzi a trecut la procese fizico-mecanice şi intrăm în zona chimică şi o să până în zona nucleară pentru a extrage toate acele material e care sunt deficitare şi pecare noi le-am declarat critice. Eu cred că economia circulară va genera noi joburi, foare multe, în zona de cercetare, proiectare, inginerie. Este vorba de stăpânirea fluxului tehnic", a mai spus CEO-ul companiei.

De asemenea, în cadrul convorbirilor s-a discutat despre practicile inovatoare de gestionare a deşeurilor că resurse în cadrul economiei circulare, cei prezenţi prezentând experienţele şi contribuţiile din partea organizaţiilor neguvernamentale, a asociaţiilor şi a companiilor private în promovarea economiei circulare.

"Noi găsm astăzi în electronicele noastre aproape toate metalele din tabelul lui Mendeleev. China ne-a oprit exportul de germaniu, altcineva o să spună nu vă mai dăm litiu, altcineva o să spună nu vă mai dăm indiu. Fără indiu nu mai avem ecranele touch screen şi va trebui să învăţăm să scoatem acele câteva molecule pentru a face alte touchscreen-uri", a continuatacesta.

Ulterior, în a doua parte a evenimentului s-a vorbit despre investitori şi investiţii în economia circulară românească, fiind pusă în discuţie o perspectivă esenţială asupra modului în care societatea abordează, gestionează şi valorifică resursele într-un mod sustenabil.

Totuşi, există o serie de provocări ale lanţului de producţie, mai ales în contextul definirii conceptului de "deşeuri valorificabile" şi importanţa reintroducerii acestora în circuitul economic, atât din perspectiva producătorului, a consumatorului, dar şi a statului.

"Noi suntem o companie care se ocupă de partea de waste management pentru clienţi din zona industrial-comercială, companii. Practic le ajutăm să îşi gestioneze corect fluxurile de deşeuri la ei în fabrică şi la noi în fabrică şi încercăm să valorificăm aceste deşeuri pe care ei le generează la nivel de companii, să le dăm o valoare. Suntem nişte prestatori de servicii care contribuie la preselectarea lor, selectarea, sortarea şi valorificarea la operatori autorizaţi pentru fiecare tip de deşeuri.

Deşeul poate fi valorificabil. Cuvântul valorificabil este un termen foarte larg şi conform termenilor din Directivă el are mai multe sensuri. Putem vorbi de la piramida economiei circulare care pleacă de la prevenire până la reutilizare, la reparaţie, la reciclare lui, care este cam ultimul pas până la valorificare energetică. Fiecare produs are un ciclu de viaţă pe care fiecare deţinător de deşeu îl decide în cadrul companiei", a explicat Cristian Lazăr, CEO şi fondator Green Pack.