MIŞU NEGRIŢOIU A FOST VALIDAT PREŞEDINTE ASF Dovezile că a guvernat "Afacerea Iran" sunt pe site-ul Trezoreriei SUA

Mişu Negriţoiu a negat, în faţa parlamentarilor, că a fost implicat în derularea, de către ING Bank România, a unor operaţiuni pentru clienţi iranieni, încălcând astfel embargoul impus de Statele Unite, şi a susţinut că acest lucru nu s-a întâmplat în mandatul său.

Domnia sa a declarat, luni, în cadrul audierilor pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF): "În România a fost un caz care n-a existat pe timpul mandatului meu, nu l-am procesat. Greşeala este a celui care a făcut acreditivul, că nu a întrebat de zece ori cine este destinatarul final. N-am avut nicio legătură".

Oare la ce mandat se referă Mişu Negriţoiu? Cel de director general al ING Bank România, pe care l-a preluat în 2006, sau cel de director general adjunct şi director executiv al ING Wholesale Banking România (vechea denumire a băncii), pe care l-a deţinut între 1997 şi 2006?

Potrivit unui document al Trezoreriei Statelor Unite, operaţiunile incriminate au avut loc în 2003 şi 2004, când Mişu Negriţoiu nu conducea sucursala locală a ING, dar îi coordona activitatea de corporate banking din ţara noastră. Iar "Afacerea Iran" intră, în mod evident, în atribuţiile celor responsabili cu acest tip de activitate bancară.

Conform acordului încheiat de ING Groep cu autorităţile americane, document disponibil pe pagina de Internet a Trezoreriei SUA, în noiembrie 2003, Banca Tejarat din Iran a emis un acreditiv în valoare de 1,55 milioane dolari, în numele Iran Air, pentru finanţarea achiziţiei unui motor de avion de la o companie din ţara noastră, specializată în activitatea de comerţ.

Acreditivul solicita existenţa unui certificat de origine care să indice că este motorul originar din SUA şi preciza că acesta urma să fie transportat la Teheran prin Germania, arată acordul.

În aceeaşi lună, compania românească a contactat ING România pentru transferarea acreditivului către "partenerul american", potrivit sursei citate.

Banca Tejarat a făcut, apoi, modificările necesare pentru ca acreditivul să fie transferabil, respectiv a eliminat toate referirile la Iran şi a ascuns originea bunurilor, precizează Trezoreria SUA.

În februarie 2004, ING România a transferat acreditivul către exportatorul american, mai arată sursa citată.

În luna martie a aceluiaşi an, o bancă americană a sesizat o discrepanţă în acreditiv şi a informat ING România că nu este autorizată să facă plata solicitată, după care a fost contactat biroul din Amsterdam al instituţiei de credit olandeze, pentru rezolvarea problemei, notează acordul. Banca americană a cerut dezvăluirea numelui băncii emitente, însă un angajat al ING Amsterdam l-a sfătuit pe un altul să nu facă acest lucru, potrivit Trezoreriei SUA.

După ce un angajat al ING România a transmis băncii americane că instituţia financiară emitentă este Banca Tejarat, aceasta a informat autorităţile din Statele Unite cu privire la tranzacţie.

Este adevărat că, în anii respectivi, Mişu Negriţoiu nu conducea ING Bank România, dar este greu de crezut că nu ştia ce fac oamenii din subordinea sa, mai ales într-o problemă "sensibilă" precum încălcarea unui embargou.

În final, ni se dezvăluie tâlcul şaradelor guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, care a spus, vineri, că nu crede că Mişu Negriţoiu ar fi fost înlocuit din funcţia de director general al ING Bank România din cauza "Afacerii Iran", dar că se va interesa, şi a mai vorbit şi despre riscul reputaţional.

Risc care se manifestă în cazul noului preşedinte ASF.

Prin numirea sa, ASF nu îşi pierde autoritatea şi prestigiul în faţa pieţei interne, nu că ar avea ce să piardă, dar renunţă la orice speranţă de credibilitate pe plan internaţional.