Modernizarea infrastructurii feroviare - prioritate pentru Guvern şi pentru operatorii din domeniu

Proiectele publice privind modernizarea infrastructurii feroviare au drept scop eliminarea a peste 80% dintre restricţiile de viteză în următorii 15 ani şi atingerea unui nivel minim de refacţie a căii ferate de 550 kilometri anual, a afirmat, astăzi, Ionuţ Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, în cadrul celei de-a XVI-a ediţii a Zilelor Feroviare, eveniment organizat de Club Feroviar şi Universitatea Politehnica Bucureşti (UPB).

"Potrivit angajamentelor asumate, vom creşte cu 25% atât traficul de călători cât şi cel de marfă faţă de 2020. Umărim îndeplinirea proiectelor de implementare a transportului intermodal pentru a atinge obiectivele UE, cum ar fi reducerea cu 55% a emisiilor de carbon. Schimbările nu trebuie să adâncească decalajele dintre statele membre. Pe partea de proiecte dorim eliminarea a peste 80% din punctele cu restricţii de viteza în 15 ani şi creşterea ritmului de refacţie până la un nivel minim de 550 km anual", a spus Ionuţ Săvoiu, potrivit site-ului clubferoviar.ro.

Conform sursei citate, Monica Mihăileanu, director general adjunct al Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA, a spus că anii pandemici au produs pierderi nu doar operatorilor de transport feroviar, ci şi administratorului de infrastructură feroviară, pierderile înregistrate numai în 2021 fiind de 8,6%.

Cu toate acestea, reprezentantul CFR SA a arătat că, în afara proiectelor majore care vor fi derulate prin PNRR, se va pune accent

pe reînnoirea infrastructurii, pe aşa numitele proiecte de tip quick-wins, pentru eliminarea punctuală a restricţiilor de viteză din circulaţia feroviară.

"În acest ritm, este de aşteptat ca în următorii opt-zece ani să restabilim echilibrul, astfel încât reţeaua de cale ferată din România să revină la parametrii proiectaţi de circulaţie, din punctul de vedere al vitezei", a spus Monica Mihăileanu, care a reiterat faptul că societatea de stat doreşte să îşi majoreze capacitatea de a efectua lucrări în regie proprie, în acest sens axându-se în ultima vreme pe achiziţionate de utilaje de mică şi mare mecanizare privind intervenţiile la linii.

Conform reprezentantei CFR SA, compania are deschise în acest moment, la nivel naţional, nouă şantiere de reparaţii a infrastructurii feroviare.

• Condiţii pentru accesarea banilor europeni

Referitor la finanţările alocate de Uniunea Europeană, acestea sunt însoţite de o serie de condiţii care trebuie respectate pentru a fi accesate, a arătat Mihai Frumosu, expert senior pe probleme de transport la Banca Europeană de Investiţii.

El a precizat că sectorul feroviar din România dispune de importate sume de bani de la Bruxelles, pe care trebuie să le acceseze pentru a moderniza infrastructura feroviară şi materialul rulant.

"Bani sunt mulţi, şi din POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare), şi din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă), şi din CEF (Connecting Europe Facility), iar peste un an începe şi POT (Programul Operaţional Transport). Sunt sute de milioane, chiar miliarde de euro care aşteaptă. Trebuie să înţelegem că banii care vin de la Uniunea Europeană nu sunt ca banii din partea unui părinte iresponsabil, care-i face toate poftele copilului. Dimpotrivă, sunt ca banii de la un părinte responsabil, care îi dă copilului o jucărie inteligentă, dar îi dă bani doar dacă îşi face lecţiile", a spus Mihai Frumosu.

Potrivit acestuia, cea mai mare provocare a momentului o reprezintă schimbările climatice, fapt pentru care a fost adoptat Pactul Verde European, care prevede reducerea emisiilor de carbon cu cel puţin 55% până în 2030, iar sectorul transporturilor are o imporanţă majoră în acest sens.

"Un simplu transfer modal, de la rutier sau aerian la feroviar nu ajută la reducerea emisiilor de carbon. Şi industria feroviară trebuie să proucă vehicule mai bune din punct de vedere calitativ", a spus Mihai Frumosu, care a arătat că printre aspectele urmărite trebuie să se afle necesitatea trasabilităţii materialelor şi a energiei folosite în fabricaţie, conţinutul de materiale reciclate utilizate şi un procent de reciclabilitate a produsului, consumul de combustibil/energie, emisia de materiale şi gaze poluante în timpul producţiei şi exploatării.

Pentru a creşte atractivitatea sectorului feroviar, Mihai Frumosu a menţionat că este nevoie de creşterea vitezei şi eliminarea restricţiilor, prin intervenţii de tipul quick-wins, realizate cu trenuri de lucru, o atenţie concentrată asupra nevoilor pasagerului din partea autorităţilor metropolitane, regionale şi locale. De asemenea, sunt esenţiale deschiderea pieţei, instalarea de sisteme ERTMS, elaborarea de Contracte de Servicii Publice (CSP) şi calitatea serviciilor în staţii şi a materialului rulant.

În cadrul primei zi a evenimentului, Octavian Udrişte, preşedinte de onoare al Club Feroviar şi-a exprimat speranţa în găsirea unor soluţii prin care "în anii următori să revitalizăm sistemul feroviar din România". "Sperăm la linii de până la 250 kilometri la oră care să permită circulaţia trenurilor clasice. Să sperăm că cei care au urechi să audă vor face ceva în creşterea domeniului", a precizat Octavian Udrişte.

• Lipsa forţei calificate de muncă, o problemă pentru infrastructura feroviară

Membrii patronatului din infrastructura feroviară au arătat că, la fel ca şi în alte domenii, şi acest sector se confruntă cu o acută lipsă de personal, în special personal calificat.

Acest lucru a fost subliniat şi de Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica Bucureşti.

"Resursa umană reprezintă principala direcţie de acţiune în domeniu. Din păcate, şi calea ferată, şi industria feroviară în general, suferă în lipsa unei resurse umane care să fie suficiente şi calificate. În viitorul acestei ţări sunt puţini oameni care să facă această industrie", a declarat Mihnea Costoiu.

El a precizat că în fiecare zi la UPB vine câte o companie care solicită absolvenţi, "dacă se poate mâine, dacă se poate excepţionali, dacă se poate foarte ieftini".

Universitatea Politehnica Bucureşti are în momentul de faţă aproximativ 30.000 de studenţi, dintre care 48% sunt de sex feminin.

"Suntem într-o criză majoră de forţă de muncă. Această şcoală (UPB) poate produce în cel mai fericit caz 3500 de absolvenţi pe an. Această perioadă de criză ne arată încă o dată, dacă mai era nevoie, cât de mult avem nevoie de ingineri calificaţi, în orice domeniu", a mai spus Mihnea Costoiu.

Cu toate acestea, unele companii au reuşit să îşi extindă activitatea şi caută personalul specializat pentru executarea unor proiecte de infrastructură feroviară.

"Angajăm astăzi, avem un stand afară, vrem să luăm 70 de ingineri, vom avea proiecte şi în Moldova, Ucraina şi Bulgaria. Azi lucrăm pentru toate continentele. Am dat drumul la Bucureşti la un Centru de inginerie de semnalizări, lucrăm pentru tot mapamondul", a spus Gabriel Stanciu,

preşedintele Asociaţiei Industriei Feroviare şi director general Alstom Transport România.

Zilele Feroviare 2022, cel mai important eveniment feroviar "business to business" din România, este organizat Club Feroviar şi Universitatea Politehnica Bucureşti, cu sprijinul Asociaţiei Industriei Feroviare din România (AIF). Evenimentul se desfăşoară în perioada 22-24 martie, la Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Transporturi şi este dedicat investitorilor, managerilor de top din domeniu, dar şi furnizorilor de echipamente, servicii şi produse specifice. Ajuns la a XVI-a ediţie, evenimentul a devenit o platformă de comunicare între operatorii feroviari de transport, administratorii de infrastructură, reprezentanţii Guvernului şi cei ai industriei feroviare internaţionale.

Mâine, în a doua zi, activitatea va fi structurată în două paneluri, unul dedicat infrastructurii feroviare şi altul dedicat transportului de marfă, călători şi urban.