MODIFICĂRILE LA LEGEA CSM, CONSTITUŢIONALE CCR ignoră Comisia de la Veneţia?

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, ieri, sesizările formulate de cei 90 de parlamentari PNL şi USR cu privire la modificarea şi completarea legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Magistraţii CCR au amânat, pentru astăzi, pronunţarea cu privire la obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de preşedintele Klaus Iohannis în legătură cu aceeaşi lege.

Dezbaterea obiecţiilor de neconstituţionalitate a avut loc în contextul în care vinerea trecută Comisia de la Veneţia a emis o opinie preliminară în legătură cu problemele privind modificarea legilor justiţiei, printre care se numără şi actul normativ ce reglementează activitatea CSM.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis către CCR, în 6 iulie, sesizare de neconstituţionalitate asupra acestei legi, document în care şeful statului susţine: "În opinia noastră, legea menţionată a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 77 alin. (2), art. 64 şi 147 alin. (4) din Constituţie. De asemenea, prin raportare la art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost adoptată şi cu încălcarea principiilor ce decurg din prevederile art. 1 alin. (4) şi (5) şi ale art. 61 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 80 alin. (2) din Constituţie".

Klaus Iohannis a menţionat pentru magistraţii constituţionali că, pe 22 iunie, a formulat o cerere de reexaminare a acestei legi privind prevederile legate de funcţionarea CSM şi afectarea rolului constituţional al acestuia de garant al independenţei Justiţiei, exercitarea mandatului de membru al acestei autorităţi publice, precum şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare. Totodată, prin cererea de reexaminare era semnalată existenţa unor norme contradictorii, a unor trimiteri la dispoziţii inexistente în conţinutul Legii nr. 317/2004, a unor dispoziţii neclare şi/sau necorelate între ele şi chiar a unor paralelisme legislative, toate vizând necesitatea respectării normelor de tehnică legislativă de natură să asigure coerenţa actului normativ.

Cererea de reexaminare a fost res-pinsă în Parlament de coaliţia majoritară PSD-ALDE.

În opinia preliminară publicată de Comisia de la Veneţia în legătură cu modificările la legea CSM, oficialii europeni arată că rolul acestei instituţii trebuie să crească în privinţa numirii şi revocării procurorilor-şefi de la DNA, DIICOT şi Parchetul General, precum şi a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor, precum şi preşedinţilor de secţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Mai mult, oficialii europeni consideră că un rol mai mare al CSM ar garanta independenţa procurorilor faţă de factorul politic, inclusiv faţă de ministrul justiţiei, care este întotdeauna o persoană agreată politic de majoritatea parlamentară.