Motive importante pentru un stil de viaţă sănătos!

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat recent lis-ta bolilor cu mare impact populaţional şi cu mare risc pentru sănătate, atât la adulţi, cât şi la copii. Pe primele locuri se află bolile cronice non-transmisibile (BCN), reprezentate de bolile cardiovasculare, diabet zaharat, cancer şi bolile pulmonare obstructive (1.2). Aceste boli sunt responsabile, la nivel mondial, pentru 71% din decesele de orice cauză. Anual, peste 15 milioane de persoane mor de aceste boli la vârste tinere (30 -69 ani). Peste 85% din aceste decese au loc în ţările cu venituri mici şi mijlocii.

Bolile cardiovasculare sunt responsabile de cele mai multe decese, 17,9 milioane anual, urmate de cancere, 9 milioa-ne, boli respiratorii obstructive, 3,9 milioane şi diabet zaharat 1,6 milioane.

Federaţia Internaţională de Diabet (IDF) estima că în 2017 existau aproximativ 425 milioane de adulţi (20-79 ani) cu diabet, la care se adaugă aproximativ 212 milioane de persoane nediagnosticate încă. Epidemia de diabet zaharat, mai ales cel de tip 2 este deja recunoscută, iar trendul este în creştere, pentru anul 2045 se estimează un număr de 629 milioane de persoa-ne. Dacă în prezent 1 din 11 persoane adulte are diabet, se estimează că peste 15 ani, 1 din 10 persoane va avea diabet zaharat. Şi în acest caz, majoritatea adulţilor cu diabet, 79%, vor fi în ţările cu venituri mici şi mijlocii. Cel mai mare număr de persoane cu diabet au fost în grupa de vârstă 40 - 59 ani, aproximativ 327 milioane. Una din 6 sarcini a fost afectată de prezenţa diabetului. Peste 352 milioane de persoane sunt la risc crescut de a dezvolta diabet zaharat. Dacă nu se intervine pentru reducerea factorilor de risc se estimează că în anul 2045 vor fi 587 milioane de persoane cu prediabet (3).

Diabetul zaharat a cauzat în 2017 peste 4 milioane de decese, ceea ce este echivalent cu un deces la fiecare 8 secunde. Diabetul zaharat a fost res-ponsabil pentru 10.7% din decesele totale la adulţi, mai mult decât bolile infecţioase (HIV/SIDA, tuberculoză sau malarie). Aproximativ 46% din decese au survenit la vârste tinere, sub 60 de ani (3).

Costurile pentru îngrijirea diabetului zaharat sunt extrem de mari, estimate la 727 miliarde de dolari SUA, la grupa de vârstă 20-79 ani. Aceste cos-turi se datorează atât numărului mare de persoane cu diabet, cât şi complexităţii bolii şi a îngrijirii. Estimările de cost pentru anul 2045, la grupa de vârstă 18-79 ani, sunt de 958 miliarde de dolari SUA (3,4).

Pe lângă numărul mare de persoane cu diabet, o mare problemă o constituie complicaţiile cronice care determină scăderea speranţei de viaţă şi a calităţii vieţii. Complicaţiile cardiovasculare şi renale sunt extrem de frecvente. Riscul de boli cardiovasculare este de 2-3 ori mai mare la cei cu diabet zaharat, iar riscul de insuficienţă renală este de 10 ori mai mare. Peste o treime din persoanele cu diabet zaharat poate avea afectarea vederii, iar riscul de amputaţii la nivelul piciorului este extrem (la fiecare 30 de secunde are loc în lume o amputaţie de cauză diabetică) (4).

Bolile cardiovasculare reprezintă 31% din totalul de decese la nivel global. Peste 1 miliard de persoane au hipertensiune arterială (5).

• Ce au în comun bolile cronice non-transmisibile?

Un aspect comun este reprezentat de factorii de risc direct implicaţi în patogeneza bolilor cronice menţionate: supraponderea şi obezitatea, hipertensiunea arterială, hiperglicemia şi dislipidemia, stilul de viaţă nesănătos, caracterizat prin alimentaţie hipercalorică, cu exces de alimente sărate, cu zahăr sau cu grăsimi saturate, activitate fizică redusă şi un grad mare de sedentarism, consum crescut de alcool, fumat.

Datele prezentate sunt îngrijorătoare, dar, aceste boli pot fi prevenite în foarte mare măsură prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos, încă din copilărie.

Datele OMS arată o creştere alarmantă a prevalenţei obezităţii şi supraponderii, atât în rândul populaţiei adulte cât şi în rândul copiilor. Practic, din 1975, rata obezităţii s-a triplat. În 2016 erau aproximativ 1,9 miliarde de persoa-ne adulte cu supragreutate, din care pes-te 650 milioane cu obezitate de diverse grade, 41 milioane de copii cu vârsta sub 5 ani şi peste 340 milioane de copii cu vârste între 5-19 ani aveau suprapondere sau obezitate. La nivel mondial, 39 % din adulţi aveau în 2016 suprapondere şi 13 % obezitate. Peste 3 milioane de decese pot fi anual atribuite lipsei activităţii fizice, iar consumul crescut de sare poate duce la peste 1,7 milioane decese anual (6).

• Care este situaţia în România?

În România, mortalitatea prin boli cardiovasculare este de 3 ori mai mare decât cea provocată de cancer, 60%, iar speranţa de viaţă este cu circa zece ani mai redusă decât în Uniunea Europeană.

Diabetul zaharat are o frecvenţă crescută în rândul populaţiei adulte. Studiul recent PREDATORR arată o prevalenţă de 11,6%, una din cele mai mari în Europa, iar a prediabetului de 16,5% (7).

De asemenea, date recente arată o prevalenţă crescută a supraponderii şi obezităţii la toate grupele de vârstă. Studiul "ORO" (Prevalenţa Obezităţii şi a Factorilor de Risc în România), efectuat în anul 2014, sub coordonarea Asociaţiei Române pentru Studiul Obezităţii şi având ca obiective evaluarea statusului ponderal la nivelul populaţiei adulte şi identificarea posibililor factori de risc rezultaţi din stilul de viaţă, a arătat o prevalenţă a supraponderii de 31.1% şi a obezităţii de 21.3%, cu diferenţe semnificative între categoriile de vârstă, în sensul unei prevalenţe mai crescute atât a supraponderii cât şi a obezităţii la vârstele cuprinse între 40-59 ani şi 60-79 ani (8). Aceste date sunt în concordanţă cu cele rezultate din analiza populaţională (Studiul PREDATORR), care au arătat o prevalenţă a supraponderii de 31 % şi a obezităţii de 34.70 % în populaţia adultă, preponderent în grupele de vârstă 40-70 ani (7).

Potrivit studiului realizat în anul 2013 de către Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, în cadrul proiectului coordonat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI), prevalenţa supraponderii (inclusiv obezitatea) la copiii în vârstă de 8 ani din România este de 26,75 %, iar prevalenţa obezităţii de 11,6 % (9).

Referitor la stilul de viaţă al persoanelor adulte în România, Studiul "ORO" a arătat că activitatea fizică este în general de intensitate moderată, fie că e vorba de activitatea profesională fie cea din timpul liber şi este efectuată inconstant. De asemenea, s-a observat o mai mare frecvenţă a următoarelor comportamente alimentare: consum zilnic a minim trei mese, cină târziu consumată, masa principală consumată seara, aport alimentar în cursul nopţii şi recunoaşterea unor mese consistente. Dat fiind că hidratarea optimă, respectiv consumul zilnic a minim doi litri de lichide, este o componentă a stilului sănătos de viaţă şi extrem de importantă pentru starea de sănătate, este îmbucurător faptul că peste 50% din persoane consumă apă, fie îmbuteliată fie de la robinet. Aşa cum a fost descris şi în alte studii, consumul de băuturi dulci, sucuri proaspete de fructe sau îmbuteliate, se regăseşte mai frecvent la persoanele normoponderale şi tinere, obicei care nu ar trebui încurajat date fiind posibilele consecinţe pe termen lung. Durata somnului, mai mică de 7 ore pe noapte, este o altă componentă a stilului de viaţă ce poate influenţa statusul ponderal şi starea de sănătate (8).

În concluzie, datele internaţionale şi naţionale referitoare la bolile cronice nontransmisibile arată o frecvenţă alarmantă în rândul populaţiei adulte, ceea ce impune programe de informare şi implementare ale stilului de viaţă sănătos, ca metodă principală de prevenţie şi control. În acest sens, Federaţia Română de Diabet, Nutriţie şi Boli metabolice şi-a propus o serie de articole care să îndrume şi să sprijine cititorii în abordarea unui stil de viaţă sănătos. Recomandările cuprinse în aceste articole aparţin specialiştilor în diabet, nutriţie, boli metabolice şi se bazează pe cele mai noi date ştiinţifice.

Mulţumim Grupului de presă BURSA pentru această oportunitate şi pentru buna colaborare.

PROF. DR. GABRIELA ROMAN, Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţiegnu" Cluj-Napoca Preşedinta Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie, Boli metabolice