Mugur Isărescu avertizează asupra riscului supraîncălzirii economiei

• Guvernatorul BNR atrage atenţia că un ritm de creştere economică prea accelerat poate avea efecte adverse Mugur Isărescu s-a arătat circumspect în ceea ce priveşte menţinerea unei politici fiscale prudente Dacă nu vom face erori majore, avem şanse ca expansiunea economică să continue şi după 2010, spune Mugur Isărescu

O maşină se conduce nu numai cu piciorul pe acceleraţie, ci şi pe frână, este de părere Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a Româ­niei (BNR), care sugerează că o creştere economică prea rapidă poate avea şi efecte dăunătoare. "Trebuie să fim atenţi ca expansiunea economică a ţării noastre să nu afecteze macrostabilitatea", a declarat Mugur Isărescu ieri, în cadrul celei de-a patra ediţii a Forumului Financiar Sud-Est European. Domnia sa a atenţionat şi în privinţa creşterii deficitului de cont curent, care denotă că economia creşte dincolo de potenţialul ei, astfel că îndeamnă la creşterea mai mare a productivităţii, în defavoarea consumului.

Guvernatorul BNR a precizat că banca centrală a observat ris­cul unui comportament fiscal mai relaxat din partea guvernanţilor, în ciuda faptului că în ultimii ani comportamentul sănătos al politicii fiscale a dus la reducerea deficitului bugetar. Dacă nu vor fi făcute erori fiscale majore, creşterea economică a ţării noastre va continua şi după anul 2010, crede domnia sa. În 2006, creşterea PIB a fost de 7,7%, iar 2007 va fi al optulea an consecutiv cu creştere economică.

Un alt semnal de alarmă tras de guvernatorul BNR priveşte bugetul general, care se confruntă cu o avalanşă de cereri de finanţare a mai multor proiecte sau necesităţi. "Tot dialogul la nivelul societăţii ro­mâneşti arată că sunt nevoi multe, dar trebuie să ne dăm seama că nu le putem face pe toate odată", a mai spus Mugur Isărescu. Pe de altă parte, domnia sa a afirmat că cea mai bună metodă de a ajunge din urmă ţările mai dezvoltate din Uniunea Europeană este creşterea productivităţii, aşa cum s-a întâmplat anul trecut, când aceasta a cunoscut o îmbunătăţire de 10%.

"Până în 2000, România nu s-a luptat cu inflaţia"

Dacă, aşa cum spune domnul Isărescu, din 1990 până în anul 2000 ţara noastră s-a luptat cu altceva, nu cu inflaţia, domnia sa consideră că nu există activ social mai important pentru o ţară decât stabilitatea preţurilor.

Cu toate acestea, guvernatorul BNR precizează că mai există presiuni inflaţioniste, cum ar fi corecţia preţurilor administrate, care pot urca inflaţia cu 0,5 - 1 punct procentual, sau creşterea salariilor în sectorul serviciilor, care, la rândul său, poate influenţa acest indice cu un punct procentual.

Una din condiţiile adoptării euro, care BNR şi-a propus să se petreacă în 2014, este şi o inflaţie care să corespundă criteriilor de la Maastricht. Anul acesta, potrivit domnului Isărescu, inflaţia anualizată va fi de 4%, iar cea aferentă perioadei decembrie 2006/decembrie 2007 - de 3,7%. Dar, ameninţările prezentate mai sus l-au făcut pe guvernator să afirme că bătălia cu inflaţia va mai dura încă 2 -3 ani.

Dacă în ceea ce priveşte criteriile nominale de convergenţă la euro, care în afară de finanţe mai sunt deficitul bugetar şi datoria publică, ţara noastră se apropie de cerinţele Uniunii, Mugur Isărescu a pus accentul pe convergenţa reală. Astfel, în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, ţara noastră are un nivel de 4.498 euro, în timp ce media UE 15 este de 27.600.

Mugur Isărescu a mai spus: "Pentru a nu forţa prea mult lucrurile şi pentru a avea o creştere economică de calitate, propunerea de adoptare a euro priveşte anul 2014. Cu toate acestea, dacă totul va merge bine, nu excludem adoptarea monedei europene înainte de acest an". Totodată, domnia sa a mai semnalat necesitatea realizării reformelor structurale: sistemul de pensii, sistemul educaţional, infrastructura.

• Cât de sustenabilă este aprecierea leului?

Potrivit domnului Isărescu, aprecierea leului, generată de intrările de capital speculativ sau investiţii străine directe, ajută ţara noastră în lupta împotriva inflaţiei şi în diminuarea decalajelor faţă de economiile dezvoltate. Pe de altă parte, domnia sa a precizat că BNR doreşte ca această apreciere să nu fie una conjuncturală, ci una sustenabilă. "Există suficiente elemente să credem că aprecierea monedei naţionale este bazată şi pe creşterea productivităţii", a mai spus guvernatorul.

Referitor la nemulţumirile exprimate recent de unii bancheri pe marginea normelor BNR privind relaxarea creditării, pe care le consideră discriminatorii, domnul Isărescu a precizat: "Nu dorim să distorsionăm concurenţa în sistemul bancar. Ceea ce se aprobă acum sunt norme individuale, pentru fiecare bancă în parte, iar flexibilitatea înseamnă că nu se vor aplica aceleaşi norme la toate băncile. Noi nu purtăm negocieri cu băncile, pentru că prudenţa bancară nu se negociază". Totodată, domnia sa a declarat că BNR va iniţia un dialog mai activ cu băncile şi cu Asociaţia Română a Băncilor.

Pe de altă parte, guvernatorul a făcut referire la denumirea de "norme de relaxare", pe care a caracterizat-o ca fiind nerealistă, deoarece acordarea unui credit cu avans zero presupune o dobândă mai mare, şi astfel nu este în niciun fel vorba de o relaxare.