MUGUR ISĂRESCU: "Băncile au înregistrat cereri de spargere de depozite"

Instituţiile de credit au anunţat Banca Naţională a României (BNR) că, în cursul dimineţii de joi, s-au înregistrat cereri de la populaţie pentru spargeri de depozite, a afirmat guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu. Domnia sa a transmis clienţilor cu economii de sub 100.000 de euro că nu au motive să acţioneze în acest sens: "Nu este un motiv de spargere a depozitelor. În cursul dimineţii am primit ştiri că unii au început să-şi scadă depozitele, dacă au mai mult de 100.000 de euro e treaba lor".

Mugur Isărescu a afirmat că plafonul de garantare, de 100.000 de euro, reprezintă o sumă mare pentru o ţară ca România. "Avem garantată aceas-tă sumă. Avem inclusiv mişcarea rapidă a acestor depozite în alte bănci care funcţionează, cu distribuirea ulterioară la ghişee", a declarat şeful Băncii Centrale.

Guvernatorul BNR a precizat că activele instituţiilor de credit cu capital cipriot reprezintă doar 1,3% din totalul activelor bancare, iar Marfin România, al cărei acţionar majoritar, Cyprus Popular Bank (Laiki Bank), va fi lichidat, are depozitele integral garantate.

A doua bancă din Cipru prezentă în ţara noastră, Bank of Cyprus, deţine 0,7% din totalul activelor la nivelul sectorului bancar românesc.

• "Restricţia ieşirilor de capital din Cipru ar putea dura până la câteva luni"

Restricţiile cu privire la ieşirile de capital din băncile cipriote vor dura de la câteva săptămâni la câteva luni, având în vedere şi că statul insular nu avea implementată din timp legislaţia necesară, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a invocat şi experienţa ţării noastre, în cazul fuziunii prin absorbţie BCR - Bancorex: "Uitându-mă în spate, cam cum a decurs procesul de la Bancorex şi unificarea prin absorbţie, un astfel de proces este destul de complicat. Chiar dacă nu au avut o legislaţie clară, au stat câteva nopţi, şi presupun că va dura câteva luni. Ca să evite ieşirile masive, s-ar putea ca restricţiile anunţate, chiar dacă temporare, pentru că Cipru este în Uniunea Europea-nă monetară şi în zona euro, să dureze mai mult. Punând cap la cap cred că poate să dureze între câteva săptămâni şi câteva luni".

Guvernatorul BNR apreciază că, în mod normal, redeschiderea băncilor şi demararea în plin a procesului de rezoluţie şi recapitalizare ar fi trebuit să fie însoţite de restricţii de capital până la finalizarea fuziunii prin absorbţia "băncii bune" rezultate din lichidarea Cyprus Popular Bank prin absorbţia de către Bank of Cyprus.

Domnia sa este de părere că măsurile de restricţionare a retragerilor nu au funcţionat aşa cum s-a dorit, având în vedere eficacitatea limitată a controlului: "Mai degrabă, nu numai teoretc, dar şi practic, putem să avem semne de întrebare legate de eficacitatea măsurilor. Într-o ţară care a fost şi este încă paradis fiscal, măsurile de restricţionare nu funcţionează foarte bine. Ieşiri din Cipru au existat şi există în continuare din cauza eficacităţii limitate a controlului. N-au venit în România până acum, şi una dintre cauzele pentru care nu au venit este pentru că şi în cazul unei dobânzi ridicate contează şi măsurile macroprudenţiale şi la noi există". Guvernatorul BNR a fost întrebat dacă dobânzile din România, ţară cu cea mai înaltă rată a dobânzii de politică monetară din Uniunea Europeană (UE), nu vor face atractive plasamentele pentru cei care aleg să se retragă din Cipru. Domnia sa a arătat că Direcţia de Supraveghere "stă cu ochii" pe aceste capitaluri, iar ţara noastră are o lege destul de aspră asupra spălării banilor.

"Dacă ne uităm pe comunicatul dat de Troica (n.r. FMI, CE, BCE), această lege (n.r. privind spălarea banilor) nu a funcţionat chiar bine în cazul Ciprului", a adăugat Isărescu. Cu toatea acestea, şeful Băncii Centrale nu exclude ca ulterior eliminării restricţiilor de capital din Cipru să existe şi transferuri către ţara noas-tră: "Pe de altă parte, uitându-ne la sumele din sistemul bancar cipriot, poate fi apetisant pentru unii şi să vedem intrări de capital din Cipru".

• "Ar fi penibil să dăm sfaturi celor cu depozite de peste 100.000 euro"

Mugur Isărescu a declarat că ar fi "penibil" ca Banca Centrală să dea sfaturi persoanelor care pot depune sume mai mari de 100.000 euro într-un depozit, având în vedere că aceştia ştiu cum să îşi gestioneze lichidităţile. Domnia sa a afirmat: "Noi nu avem grija marilor deţinători de fonduri lichide, sunt puţini şi vă asigur că au grijă de banii lor. Poa-te este vorba de vreo 11.000 de oameni. Dacă ai mai mult de 100.000 de euro ai o grijă, o bucurie dar şi o grijă, dacă îi mai ţii şi lichizi. Îndemn populaţia şi lumea să nu ne facem griji de banii lor, au ei grijă de banii lor, d-aia i-au şi acumulat. Pentru cei cu peste 100.000 de euro n-am sfaturi, pentru că nu vreau să mă pun în situaţia penibilă de a da sfaturi unui om bogat. Dacă a ştiut să facă aceşti bani, ştie şi să-i administreze". Guvernatorul BNR nu vede necesară o dezbatere publică prin care să fie oferite sfaturi persoa-nelor care dispun se sume mari.

Vicepreşedintele Raiffeisen Bank România, James Stewart, a declarat, tot ieri, că unii clienţi de la bănci mici din ţara noastră, printre care bănci cipriote şi elene, au mutat, în ultimele zece zile depozitele la instituţii de credit mai mari, considerându-le mai sigure. "În ultimele zece zile am văzut, şi sunt sigur că şi alte bănci de aici au făcut-o, depozite venind de la alte bănci, fie că sunt bănci cipriote sau greceşti sau alte bănci. Mesajul pe care îl primim este că oamenii caută bănci sigure să îşi plaseze banii. Cred că numele jocului acum este «siguranţa banilor tăi». Vrei să dormi bine noaptea. Este o chestiune de încredere. Atunci când vezi ce se întâmplă într-o ţară precum Cipru, te gândeşti să îţi muţi banii unde ai o siguranţă", a afirmat domnia sa.

• BNR menţine rata dobânzii de politică monetară la 5,25%/an

Consiliul de Administraţie (CA) al BNR a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25% pe an, se arată într-un comunicat al BNR. De asemenea, CA a hotărât şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, precum şi gestionarea adecvată a lichidităţii din sis-temul financiar.

Analiza celor mai recente evoluţii ale indicatorilor macro-economici relevă reluarea dezinflaţiei, după accelerarea temporară a creşterii preţurilor de consum în prima lună a acestui an, precum şi o relativă ameliorare a activităţii economice, susţinută de evoluţia favorabilă a exporturilor nete, potrivit BNR.

Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 5,65% în luna februarie de la 5,97% în luna precedentă, menţinându-se însă, în continuare, în afara intervalului de variaţie din jurul ţintei Băncii Centrale şi deasupra nivelului de 4,95%, la sfârşitul anului trecut. Rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustată, alculată prin eliminarea din indicele preţurilor de consum a preţurilor administrate, a celor volatile şi a preţurilor tutunului şi a băuturilor alcoolice, a fost în luna februarie de 3,1%, marginal sub nivelul de 3,2% înregistrat în luna precedentă.

• Creditul acordat sectorului privat îşi menţine dinamica negativă

Indicatorii monetari relevă în continuare o dinamică anuală reală negativă a împrumuturilor acordate sectorului privat, similară evoluţiilor creditului din zona euro şi din majoritatea ţărilor din regiune, se afirmă în raportul Băncii Centrale, care adaugă: "Politica monetară şi-a păstrat caracterul prudent în vederea ancorării ferme a anticipaţiilor privind inflaţia, pe fondul puseului inflaţionist tranzitoriu şi al unei volatilităţi sporite a fluxurilor de capital în condiţiile retensionării zonei euro, cu impact advers asupra apetitului pentru risc al investitorilor. Pe măsura calmării situaţiei politice şi financiare interne, BNR a calibrat atent instrumentele de politică monetară, inclusiv prin modificarea manierei de gestionare a lichidităţii din fermă în adecvată, ceea ce a determinat ameliorarea condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară şi implicit reducerea semnificativă a nivelului ratelor dobânzilor interbancare". Apropierea nivelului ratelor dobânzilor interbancare de cel al dobânzii de politică monetară întăreşte transmisia semnalului acesteia din urmă, tendinţă reflectată pozitiv pe piaţa creditului în monedă naţională, prin reducerea treptată a cos-turilor finanţărilor pentru economia reală şi sectorul guvernamental, consideră oficialii BNR. Domniile lor consideră că evaluările actuale ale Băncii Centrale reconfirmă perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei pe o tendinţă descendentă, dar în afara intervalului de variaţie în perioada următoarelor luni, contribuţia dezinflaţionistă principală având-o persistenţa deficitului de cerere agregată.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 2 mai 2013, când urmează să fie analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.