Mugur Isărescu: Economia este supraîncălzită

Un an agricol bun poate duce la o creştere economică de peste 8%, a declarat guvernatorul băncii naţionale ieri, în cadrul evenimentului "Mugur Isărescu şi invitaţii săi", în care tema principală de discuţie a fost "Creditul bancar. Noile frontiere".

Deşi pare un lucru pozitiv la prima vedere, situaţia nu este tocmai fericită, guvernatorul explicând: "Dacă creşterea PIB-ului se realizează prin extenuarea resurselor şi prin îndatorare, acest lucru se traduce prin creşterea deficitului extern şi majorarea inflaţiei".

Astfel, "cu un deficit extern de 14% din PIB, este evident că suntem supraîncălziţi", susţine guvernatorul BNR.

Domnia sa apreciază că doar 9-10% din deficitul extern este sustenabil, fiind finanţat prin mijloace autonome, restul, până la 14%, reprezentând finanţare volatilă.

Cu toate acestea, Mugur Isărescu este împotriva corecţiei "brutale" a deficitului de cont curent până la 10%, pentru că, susţine guvernatorul, acest lucru ar însemna pe de-o parte, reducerea deficitului bugetar de la -2,5% şi obţinerea unui surplus bugetar de 2%, iar pe de altă parte, înjumătăţirea sau chiar plafonarea creditului bancar.

Mugur Isărescu explică faptul că şocurile externe (preţul ţiţeiului), cele interne exogene (an agricol neperformant) au repercusiuni în mediul intern prin majorarea inflaţiei, doar în condiţiile existenţei unui exces de cerere. Astfel, existând acest exces de cerere, Banca Centrală încearcă să contracareze inflaţia prin măsuri de diminuare a cererii: stimularea economisirii şi descurajarea creditului.

Prin măsurile luate de Banca Centrală până acum, domnul Isărescsu a evidenţiat că unul dintre rezultate privind creşterea economisirii este majorarea ratei dobânzii la pasivele băncilor comerciale, lucru care, deja se observă. Reducerea creditului bancar se poate realiza, potrivit decalraţiilor guvernatorului, prin scumpirea acestuia sau schimbarea plafoanelor de creditare.

În viitor, Mugur Isărescu prevede realizarea de parteneriate între bănci şi instituţiile europene generatoare de fon-duri, o agricultură deschisă dar care are o întârziere enormă şi totodată, domnia sa speră la o atenuare a vitezei de majorare a creditului personal şi cel de consum în valută.

• Dezechilibrul generat de evoluţia creditului se resimte în inflaţie

Guvernatorul a explicat, în cadrul aceluiaşi eveniment, că evoluţia extrem de rapidă a creditului generează înflaţie şi deficit extern. Astfel, banca centrală acţionează asupra cererii stimulând economisirea.

Ce probleme văd băncile comerciale în reducerea creditului?

Sergiu Oprescu, preşedinte executive Alpha Bank, face o comparaţie cu Uniunea Europeană, între nivelul creditului de consum, cel ipotecar. Astfel reiese că avem o situaţie atipică, cu un nivel al creditului de consum de 80% faţă de 13% în UE, respectiv 20% credit ipotecar, comparativ cu 70% în uniune. Totodată, perioada medie de acordare a unui credit este sub media europeană, creditele pe termen lung fiind în proporţie de 25-30% la noi, în timp ce în UE acestea ocupă mai mult de 50% din portofoliu.

Radu Graţian Gheţea, preţedinte CEC Bank, atrage atenţia asupra volatilităţii dobânzii ROBOR (rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piata interbancară care este stabilită de către BNR) a cărei volatilitate din ultimele luni (de la 4-6% cu câteva luni în urmă, la apropape 11%), indică o instabilitate ridicată a acestei rate. Astfel, domnul Gheţea este de părere că piaţă financiară din ţara noastră "nu este suficient de adâncă".

Acceaşi părere o împărtăşeşte şi Sergiu Oprescu, explicând că creditarea în lei este mai profitabilă pentru bănci decât cea în valută, însă, din cauza volatilităţii dobânzii de referinţă, băncilor le este mai greu să se angajeze pe termen lung pentru împrumuturi în lei.

Guvernatorul BNR a motivat că instabilitatea acestei dobânzi a fost determinată de intrările şi ieşirile de capital în urma liberalizării contului de capital.