Încetinirea creşterii economice a României nu este alarmistă ci una de bun augur, întrucât limitează presiunile inflaţioniste şi pericolul supraîncălzirii economiei, a declarat, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe susţinută în Bucureşti. În privinţa slăbirii creşterii economice din ultimele luni, Isărescu a precizat că reprezintă un semn că ne apropiem de potenţialul real al României, o creştere peste acest potenţial putând duce la inflaţie şi la supraîncălzirea economiei.
El a precizat că inflaţia, creşterea economică şi datoria externă reprezintă triunghiul macrostabilităţii economiei, ale cărui componente trebuie supravegheate atent. Guvernatorul a precizat că presiunea inflaţionistă duce la creşterea preţurilor şi a deficitului de cont curent, întrucât în ţară intră tot mai multe importuri. Un efect negativ al creşterii economice este corecţia cursului de schimb. Guvernatorul BNR a spus că efectele corecţiei cursului de schimb sunt mai mult negative decât pozitive. "Raportul benefic dintre aprecierea şi deprecierea cursului este de 1 la 3. Atunci când cursul se apreciază, ajută cu 1 la sută la scăderea inflaţiei, iar când se depreciază, impactul este de trei procente asupra creşterii inflaţiei, întrucât există un puternic efect psihologic creat de creşterea preţurilor", a precizat Isărescu.
În privinţa deficitului de cont curent, guvernatorul a spus că toate efectele acestuia sunt negative. El a precizat că, totuşi, este important că am ieşit din euforia senzaţiei că deficitul de cont nu este un lucru rău. "Ne-am întins cu mult peste plapumă, trebuie să spunem că un deficit extern de 14 la sută este extrem de ris-cant", a adăugat guvernatorul. Acesta a precizat că BNR stă "cu arma la picior", pentru a lua măsuri de corecţie a deficitului extern. Contul curent trebuie să intre pe corecţie, însă BNR nu va adopta măsuri drastice, "nu vrem să fim talibani", a adăugat Isărescu. Vom fi cu un ochi pe curs, care are o importanţă foarte mare într-o ţară mică cum e România, şi cu altul pe nivelul investiţiilor de capital, la contextul internaţional, la inflaţie, la creşterea economiei, a mai spus Isărescu.
Produsul Intern Brut (PIB) a crescut în primul semestru al anului cu numai 5,8%, faţă de 7,4% în aceeaşi perioadă a anului trecut. Potri-vit Comisiei Naţionale de Prognoză, România va înregistra în acest an o creştere economică de 6,1 procente, în scădere faţă de 6,5 procente cât era estimarea iniţială din această primăvară.