Gradul de intermediere financiară din România ar trebui să urce la 50% din produsul intern brut (PIB), cât este în prezent media înregistrată în ţările din Europa Centrală şi de Est, de la 27,2%, cât era la finalul lui 2006, a spus guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, citat de NewsIn.
Pentru atingerea ţintei avute în vedere pentru 2014, anul când România şi-a propus să adopte moneda europeană, e nevoie de o creştere anuală a gradului de intermediere financiară cu 2,4 puncte procentuale, ceea ce ar echivala cu un avans mediu anual al creditului neguvernamental de 13,5%, în termeni reali, excluzând influenţa exercitată de inflaţie.
Între 2001 şi 2006, intermedierea financiară din România a crescut în medie cu 3 puncte procentuale pe an, iar împrumuturile acordate firmelor şi populaţiei au sporit, în medie, cu 34% în termeni reali.
Guvernatorul BNR ia în considerare o creştere a intermedierii financiare din România, respectiv o creştere a ponderii creditelor neguvernamentale în PIB la 33,4% pentru acest an, de la 27,2% cât era în 2006. Media gradului de intermediere financiară din ţările din regiune trecea uşor la sfârşitul anului trecut de 50%, în vreme ce media din zona euro depăşea 100%.
Comparativ cu evoluţia înregistrată de România, Letonia şi Estonia au înregistrat o expansiune rapidă de 8-10 puncte procentuale pe an, ajungând în prezent la o intermediere de peste 80% din PIB. Polonia a avut o creştere mai lentă, de un punct procentual pe an, iar în prezent creditele sale neguvernamentale reprezintă 32,5% din PIB, în timp ce Slovacia şi Cehia s-au confruntat cu o plafonare şi ulterior chiar cu o reducere cu 1-2 puncte procentuale pe an, astfel încât intermedierea financiară din aceste ţări se situează la circa 40% din PIB.
Guvernatorul a prezentat la Bacău o dizertaţie cu titlul "Intermedierea financiară în România în perioada 1990-2007", cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii "George Bacovia" din localitate.