Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, consideră că în perioada următoare, prudenţa trebuie să devină o regulă atât în politica firmelor cât şi în cea a băncilor. Domnia sa anticipează că în viitor, scăderea finanţărilor primite de băncile din ţara noastră de la băncile mamă din străinătate va însemna, schimbarea poziţiei băncii centrale din debitor în creditor al sistemului bancar. Poziţia de creditor net al sistemului bancar este una normală şi va determina creşterea eficienţei policitii monetare, consideră reprezentanţii BNR.
Guvernatorul a precizat ieri că există bănci în sistem care nu au suficientă lichiditate şi nici un portofoliu de titluri de stat. Acestea ar trebui să recurgă la temperarea creditării sau la capitalizare pentru a atinge un nivel de lichiditate optim. Pe termen lung însă băncile trebuie să aibă în bilanţ titluri de stat în proporţie de 10 - 15% pentru a putea obţine un împrumut de la banca centrală, a adăugat Mugur Isărescu.
BNR va injecta lichiditate în sistem, iar piaţa românească nu va avea probleme din acest punct de vedere. În opinia Guvernatorului, nivelul ridicat al rezervelor minime obligatoriii de 20% pentru pasivele în lei şi 40% pentru cele în valută constituie un "rezervor de lichiditate masiv". "Noi ţinem lichiditatea la un nivel strâns în piaţă şi pentru că ne ajută să ne consolidăm drumul către poziţia de creditor net al sistemului bancar", a adăugat Guvernatorul. "Eram îngrijoraţi în legătură cu eficienţa măsurilor luate, însă creşterea dobânzilor la depozite mai rapid decât a celor la credite confirmă eficienţa", a mai spus Guvernatorul.
Nivelul inflaţiei de 8,63% din luna martie ar trebui să fie cel mai mare din acest an, consideră Guvernatorul. Domnia sa estimează totuşi că rata inflaţiei va continua să fie mare până în lunile din vară, punând în pericol ţinta BNR pentru aces an.
Cristian Popa: O întrerupere a finanţării de la băncile mamă ar putea crea probleme unor bănci din ţara noastră
Riscurile asupra creşterii economice sunt limitate, în contextul crizei internaţionale. Singurul pericol este mai degrabă o posibilă limitare a schimburilor comerciale, a declarat ieri Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, în cadrul seminarului, "Politica Monetară: Evoluţii şi Provocări".
Domnul Popa este de părere că nu există riscul unui deficit de lichiditate în sistemul bancar din ţara noastră. În schimb, în contextul crizei internaţionale, o întrerupere a finanţării de la băncile mamă ar putea crea probleme unor bănci din ţara noastră.
Au mai fost menţionate şi alte riscuri care se exercită asupra economiei ţării noastre din cauza actualului context internaţional. Unul dintre acestea îl reprezintă cursul de schimb. "Chiar dacă a fost vorba de o corecţie, de la nivelul nesustenabil din vară, aceasta nu are cum să nu afecteze conduita politicii monetare", a mai spus Cristian Popa.
Regimul valutar din ţara noastră permite jucătorilor străini speculaţii pe curs, spre deosebire de vecinii noştri care au adoptat un regim de consiliu monetar, moneda naţională având un curs fix faţă de euro, a mai spus Cristian Popa.
Domnia sa a mai accentuat îndepărtarea temporară de la traiectoria inflaţionistă anunţată, arătând că ultimul raport al BNR indică faptul că deviaţia se menţine timp de un an şi jumătate. "În următorul raport nu cred că se vor schimba foarte multe, dar nu vreau să anticipez", a declarat domnul Popa.
Lazea: Statul nu trebuie să ajute financiar băncile româneşti dacă au dificultăţi
Domnul Valentin Lazea, economist şef al BNR, consideră: "Eventuala şi foarte improbabila cădere a unei bănci în ţara noastră nu ar trebui plătită din bani publici pentru a evita o cădere în lanţ a economiei, deoarece sectorul bancar nu este foarte corelat cu piaţa bursieră şi cea imobiliară ca şi în cazul Statelor Unite". Alt motiv pentru care pierderea înregistrată nu ar fi suportată din bani publici este acela că ponderea serviciilor bancare în PIB este relativ modestă, şi în acelaşi timp majoritatea băncilor din ţara noastră deţin capital privat, conform unui raport Fitch. Totodată, creşterea economică a ţării noastre este de 6% din PIB, ceea ce nu este nici pe departe în apropierea unei recesiuni cum este cazul Statelor Unite, a adăugat Valentin Lazea.
Banca centrală ar putea să facă mai multe licitaţii cu scadenţe mai scurte
Banca Naţională a României ar putea realiza mai des operaţiuni de sterilizare pe termene mai scurte decât cele utilizate în mod frecvent, în condiţiile în care nivelul lichidităţii în piaţa monetară s-a redus în ultima vreme, a spus ieri Dorina Antohi, director adjunct al unei direcţii din BNR.
BNR atrage bani de la bănci comerciale în depozite care, de cele mai multe ori, au scadenţe la două săptămâni, dar a alcătuit şi depozite pe o săptămână sau doar câteva zile.
De asemenea, numărul băncilor cu excedent de lichiditate şi suma totală deţinută de acestea pe piaţa românească sunt din ce în ce mai reduse. Excedentul de lichiditate deţinut de bănci în România ajungea, în februarie 2008, la 8,5 miliarde lei, faţă de 10,4 miliarde lei la sfârşitul anului trecut, a mai spus Antohi, care deţine funcţia de director adjunct al direcţiei de politică monetară şi modelare macroeconomică din BNR.
Din excedentul de lichiditate aflat în piaţă în a doua lună a anului, 63%, respectiv 5,33 miliarde lei, reprezintă banii plasaţi de bănci în depozitele la BNR, restul reprezentând plasamentele pe piaţa interbancară.
"Excedentul de lichiditate din piaţă a scăzut progresiv în ultimele luni, pe fondul stopării intervenţiilor în piaţa valutară ale BNR, sporirii consecvente a numerarului şi creşterii nivelului prevăzut al rezervelor minime obligatorii", a explicat Antohi.
Ea a precizat că un alt aspect îl constituie volumul relativ redus de colateral (active eligibile pentru a fi utilizate în operaţiunile de politică monetară) şi faptul că acestea sunt concentrate la un număr redus de bănci. Astfel, trei bănci deţin aproape jumătate din activele de acest tip.
Ca tendinţă, piaţa valutară şi cea monetară s-au adâncit semnificativ în ultima vreme, în timp ce piaţa secundară a titlurilor de stat s-a restrâns, din cauza regresului suferit pe partea de operaţiuni de tip "repo".
Antohi a mai precizat că o jumătate din volumul de titluri de stat în circulaţie, respectiv peste 5 miliarde lei, este deţinută de instituţiile de credit. (N.I.)
Finanţele vor să reducă volatilitatea soldului trezoreriei publice şi vor plasa bani la bănci
Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) şi-a propus să reducă volatilitatea soldului trezoreriei şi va începe să facă plasamente la instituţiile de credit, corelate cu emisiunile de titluri de stat, a spus ieri şeful direcţiei generale de trezorerie şi datorie publică din MEF, Ştefan Nanu. "Lansăm provocări într-un orizont de timp apropiat. Reducem volatilitatea soldului şi vom trece la plasamente făcute la instituţiile de credit", a declarat Nanu. "Aceste plasamente vor fi corelate cu titlurile de stat", a adăugat el. Oficialul MEF a mai spus că presiunea pe cheltuieli e dată, mai ales, de plata salariilor şi pensiilor, care se fac în datele de 6, 17, 18 ale fiecărei luni. Astfel, ca tendinţă generală, soldul trezoreriei scade la mijlocul lunii, motiv pentru care au fost atrase depozite pentru echilibrare, a precizat Nanu.
El a adăugat că este greu să se facă o prognoză exactă privind situaţia trezoreriei, deoarece există o asimetrie în cheltuielile de bani în timpul anului.
Directorul a precizat că MEF va emite titluri pentru a finanţa deficitul bugetar pe piaţa internă, iar pe piaţa externă va emite titluri pentru a acoperi necesarul de finanţare a unor eurobonduri. Nanu a mai spus că se va încerca, în ce priveşte cash flow-ul, să reducă surplusul contului trezoreriei fără a afecta însă politica monetară a BNR.
"Nu putem intra în piaţă să speculăm un moment, ci va trebui să analizăm în primul rând care sunt obiectivele pe care trebuie să le avem, pentru ca aceste intervenţii să fie constante", a menţionat Nanu, care a adăugat că se doreşte plasarea în mod constant a sumelor pe care le consideră "de siguranţă" în soldul trezoreriei. (N.I.)
BRD: Volumul mare de numerar din România este stimulat de tranzacţiile imobiliare plătite cash
În România există mai mult numerar pe piaţă pentru că se fac multe tranzacţii pe piaţa imobiliară, a declarat ieri directorul executiv al direcţiei pieţe financiare din BRD-Groupe Société Générale, Claudiu Cercel Duca. "În alte ţări, tranzacţiile imobiliare nu se fac cash, aspect care trebuie luat în considerare şi de România", a precizat Duca.
Directorul din BRD a menţionat că unul dintre factoriii care complică lichiditatea pe piaţa locală este reprezentat de nerezidenţi, care derulează operaţiuni prin trei-patru bănci şi încearcă să obţină finanţare pe piaţa locală de la bănci europene.
Duca a menţionat că creditul în euro este în continuare solicitat întrucât costurile sunt mai mici, iar în ce priveşte piaţa de refinanţare, este în euro şi este mai uşor de finanţat pe piaţa externă. Totodată, băncile se finanţează de la băncile-mamă tot în euro.
"În România, diferenţialul de dobândă este foarte important, de aceea clienţii vor depozite în lei, iar creditele solicitate sunt în euro", a mai spus Duca. Duca a mai spus ca în două-trei luni putem asista la o revenire a preţurilor obligaţiunilor în monedă locală. "În ce priveşte titlurile de stat, le privim dintr-o perspectivă diferită comparativ cu cash-ul, care este cel mai lichid", a precizat Duca. El a menţionat că, dacă băncile investesc în titluri de stat, există riscul ca valoarea acestora să fluctueze sau să obţină mai puţină lichiditate decât dacă ar fi păstrat sumele respective în numerar. Duca a mai spus că BNR ar trebui să personalizeze ratele rezervelor obligatorii, deoarece pot fi bănci care gestionează mai bine lichiditatea. El a adăugat că ar fi o bună soluţie emiterea de eurobonduri de către statul român.
Isărescu vrea ca Finanţele să emită mai multe titluri pe termen scurt, până la calmarea inflaţiei
Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) ar trebui să se orienteze în următoarele luni mai ales spre emiterea de titluri de stat pe termen mai scurt, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a recomandat ca, cel puţin până la reintrarea inflaţiei pe o traiectorie mai previzibilă, Finanţele să emită titluri pe perioade mai scurte. MEF emite şi în prezent titluri de stat pe termen scurt, însă dobânzile mari din piaţă şi menţinerea unui excedent bugetar după primele trei luni ale anului au împins ministerul să respingă ofertele la multe din licitaţii.
Datele preliminare ale Ministerului Economiei şi Finanţelor indicau că, după primele trei luni ale acestui an, exercitiul bugetar avea un excedent între 0,1 şi 0,2% din produsul intern brut (PIB), a declarat ministrul de resort, Varujan Vosganian.
1. fără titlu
(mesaj trimis de raul_ în data de 20.04.2008, 14:34)
combaterea inflatiei se face prin cresterea productivitatii ,si o supraveghere a cheltuielilor bugetare( situatia financiara externa nu ar trebui sa se faca simtita in Romania; totusi este posibil ca un curs de schimb pt. leu instabil sa provoace multe daune; restul e gargara...)