NATO şi Consiliul Europei îi cer Rusiei să înceteze imediat atacul împotriva Ucrainei

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, l-a acuzat ieri pe preşedintele rus Vladimir Putin că a încălcat pacea în Europa şi i-a cerut Rusiei să înceteze imediat războiul din Ucraina, transmit Reuters şi AFP.

Stoltenberg a vizitat împreună cu preşedintele polonez Andrzej Duda baza aeriană de la Lask, în centrul Poloniei.

Cu această ocazie, domnia sa a declarat că "Alianţa condamnă invadarea brutală şi nejustificată a Ucrainei" de către Rusia, solicitându-i Moscovei să îşi retragă toate forţele militare din Ucraina.

Jens Stoltenberg a insistat însă că NATO nu va trimite trupe sau avioane de luptă în sprijinul ucrainenilor, deoarece nu doreşte să devină parte a conflictului. "NATO este o alianţă defensivă, nu urmărim un conflict cu Rusia. Rusia trebuie să pună capăt imediat războiului, să îşi retragă toate forţele din Ucraina şi să înceapă cu bună-credinţă eforturi diplomatice", a spus oficialul NATO, conform Agerpres, menţionând: "Atacul Rusiei este complet inacceptabil şi este sprijinit de Belarus".

Tot ieri, Consiliul Europei a îndemnat Moscova să oprească imediat "măcelul" în desfăşurare în Ucraina, conform France Presse.

"În câteva zile, războiul a ucis sau rănit sute de oameni, dintre care mulţi copii", a declarat Dunja Mijatovic, comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, într-un comunicat, menţionând: "De şase zile, atacul militar rus împotriva Ucrainei a continuat să semene moarte şi distrugere chiar în inima Europei. Acest măcel trebuie să înceteze imediat, înainte ca alte vieţi nevinovate să fie pierdute".

"Cel mai recent bombardament al oraşului Harkov a arătat dispreţul flagrant al forţelor ruse pentru viaţa civililor, cu zeci de persoane ucise sau rănite şi mulţi civili vizaţi, inclusiv blocuri de apartamente şi grădiniţe, luate ca ţinte de rachete neghidate şi muniţie cu fragmentaţie", a spus Dunja Mijatovic, subliniind: "Autorităţile ruse pot face asta. Trebuie să pună imediat capăt acestui coşmar".

Consiliul Europei reuneşte 47 de state membre, inclusiv Rusia şi Ucraina. Consiliul a sancţionat deja Rusia în 2014, la scurt timp după anexarea Crimeii.

• Josep Borrell, UE: "Putin şi guvernul său vor trebui să răspundă"

Preşedintele rus Vladimir Putin şi membrii guvernului său trebuie traşi la răspundere şi trebuie să plătească pentru acţiunile lor belicoase în Ucraina, pe care încearcă să le justifice prin "camuflarea faptelor", a declarat ieri Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, citat de EFE.

Într-o intervenţie la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Borrell a dat asigurări că încercările Rusiei pe lângă forurile internaţionale - în principal în faţa organismelor Naţiunilor Unite care îşi desfăşoară activitatea la New York şi Geneva - de a-şi justifica acţiunile nu vor funcţiona.

"Faptele sunt fapte. Acţiunile preşedintelui Putin şi ale guvernului său contravin principiilor care stau la baza ONU şi a Consiliului pentru Drepturile Omului. Ei trebuie traşi la răspundere şi vor plăti", a subliniat şeful diplomaţiei europene.

"Rusia îşi bate joc de multilateralism. Preşedintele Putin şi-a arătat dispreţul faţă de Consiliul de Securitate", a adăugat Josep Borrell.

În urmă cu câteva zile, Rusia a blocat, prin dreptul său de veto în acest for suprem al ONU (unde este unul dintre cei cinci membri permanenţi), o rezoluţie de condamnare a invaziei sale în Ucraina.

Borrell le-a cerut tuturor membrilor ONU să acţioneze pentru apărarea principiilor şi valorilor acestei organizaţii şi să nu îi permită Rusiei să continue tentativele de a "rescrie principiile fundamentale ale relaţiilor internaţionale".

"Riscăm să ne întoarcem la o ordine internaţională în care forţa este cea care contează", a avertizat Borrell.

Toate delegaţiile ţărilor europene şi unele din alte regiuni, care au participat la sesiunea de ieri a Consiliului pentru Drepturile Omului, au plecat simultan din sală în semn de protest în momentul în care urma să înceapă mesajul video transmis de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

Imediat ce intervenţia ministrului rus s-a încheiat, delegaţii s-au întors la locurile lor ca să-i asculte pe ceilalţi participanţi

• Kremlin: "Dacă Zelenski dă ordin ca armata să depună armele, nu vor mai fi victime"

Kremlinul a anunţat ieri că, dacă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-ar da ordin trupelor ţării sale să depună armele, "nu ar mai exista victime" în Ucraina, relatează EFE, potrivit Agerpres. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a spus: "El poate da ordin ca armele să fie depuse, atunci nu vor mai fi victime".

Peskov a mai spus că, deocamdată, este "prematur" să se facă o evaluare a rezultatului primelor negocieri între Rusia şi Ucraina, care au avut loc luni, la graniţa belaruso-ucraineană.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a comentat şi despre avalanşa de sancţiuni pe care ţările occidentale a impus-o unor persoane şi companii ruse ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, minimalizând importanţa restricţiilor. Peskov a afirmat: "Posibil, ei cred că prin sancţiuni ne vor face să ne schimbăm poziţia. Dar este clar că nu e nimic de discutat aici, nimeni nu-şi va schimba în consecinţă poziţia. Dacă vor să pedepsească pe cineva, nu au decât să o facă, întrucât persoanele vizate de restricţii nu au nici bunuri, nici conturi în Occident. Eu nu sunt afectat de sancţiuni".

• Rusia: "Continuăm ofensiva în Ucraina până când ne atingem toate obiectivele"

Rusia îşi va continua ofensiva în Ucraina până când toate obiectivele sale vor fi atinse, a anunţat ieri ministrul Apărării Serghei Şoigu, acuzând din nou armata ucraineană că foloseşte civilii drept "scuturi umane"', transmit AFP şi EFE.

"Forţele armate ale Federaţiei Ruse vor continua operaţiunea militară specială până când obiectivele fixate sunt atinse", a spus Şoigu, invocând "demilitarizarea" şi "denazificarea" Ucrainei şi afirmând că armata rusă "nu ocupă Ucraina", iar Occidentul "încearcă să folosească poporul ucrainean" împotriva Moscovei.

În contextul creşterii numărului victimelor civile în Ucraina, reprezentantul Moscovei a negat că forţele ruse vizează infrastructuri civile sau locuinţe, susţinând că de fapt armata ucraineană le foloseşte ca scuturi pentru a se proteja de atacurile ruse.

"Lansatoare de rachete multiple, mortiere de calibru mare sunt instalate în curţile imobilelor în apropiere de şcoli şi de grădiniţe", a spus Serghei Şoigu.

• Surse: O nouă rundă de discuţii Rusia-Ucraina, programată astăzi

O nouă rundă de negocieri între delegaţiile rusă şi ucraineană este programată să aibă loc astăzi, a anunţat ieri publicaţia ucraineană Zerkalo Nedeli, citată de agenţia oficială de presă rusă TASS.

O altă media ucraineană, Glavkom, citând surse din delegaţia ucraineană, a dezvăluit termenii avansaţi de părţi în timpul primei întâlniri. Potrivit acesteia, Rusia i-ar fi cerut Ucrainei să aprobe în Parlament statutul de neutralitate al ţării şi să organizeze un referendum pe această chestiune. În afară de aceasta, partea rusă i-a cerut Ucrainei să recunoască republicile populare (autoproclamate n.r.) Doneţk şi Lugansk în graniţele administrative ale regiunilor corespunzătoare şi să renunţe la cererea ca Crimeea să fie returnată Ucrainei. Ucraina, potrivit Glavkom, a cerut încetarea focului şi retragerea trupelor ruse de pe teritoriul său.

Primele discuţii ruso-ucrainene au durat cinci ore.

• Ucraina cere excluderea Rusiei din Consiliul Europei

Ambasadorul Ucrainei la Consiliul Europei, Boris Tarasiuk, a cerut ieri excluderea Rusiei din această organizaţie paneuropeană, care pentru moment nu a decis decât să "suspende" activităţile delegaţilor şi parlamentarilor ruşi din rândurile sale, informează AFP. "Suspendarea Rusiei de la participarea la Comitetul de Miniştri (executivul Consiliului Europei - n.r.) şi din cadrul Adunării Parlamentare nu este suficientă", a declarat diplomatul ucrainean în cadrul unei conferinţe de presă la Strasbourg, sediul Consiliului Europei.

"Ni s-ar părea logic ca Rusia să fie complet exclusă din Consiliul Europei", a spus Boris Tarasiuk, care şi-a exprimat speranţa că, astăzi, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, unde sunt prezenţi cei 47 de reprezentanţi permanenţi ai ţărilor membre (mai puţin Rusia, după suspendarea sa), se va pronunţa în acest sens în timpul reuniunii sale săptămânale.

Diplomatul ucrainean a mai anunţat că ţara sa a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a lua măsuri de urgenţă împotriva Rusiei. "Dreptul fundamental la viaţă este încălcat flagrant în fiecare minut de trupele ruse", a subliniat Tarasiuk.

• Londra îl avertizează pe Putin că ar putea fi urmărit penal pentru crime de război

Preşedintele rus Vladimir Putin va fi "tras la răspundere" pentru eventualele crime de război comise în Ucraina, a avertizat ieri guvernul britanic, în timp ce premierul Boris Johnson a afirmat că ţările occidentale sunt pregătite să-şi "intensifice" sancţiunile împotriva Rusiei, relatează AFP, conform Agerpres.

"În mod evident, atât Putin, cât şi comandanţii Moscova aflaţi pe teren în Ucraina vor fi traşi la răspundere pentru orice încălcare a legilor războiului", a declarat la Sky News vicepremierul britanic Dominic Raab.

Guvernul britanic, care a adăugat ieri pe lista entităţilor supuse sancţiunilor cea mai mare bancă a Rusiei, gigantul public Sberbank, o fostă bancă de economii sovietică, s-a arătat hotărât, alături de aliaţii săi, să penalizeze Rusia după invadarea Ucrainei.

"Vladimir Putin a subestimat unitatea şi determinarea Occidentului şi a restului lumii. Şi vom menţine presiunea economică", a declarat Boris Johnson în cursul unei vizite întreprinse în Polonia, menţionând: "E limpede că are deja un efect semnificativ. Suntem pregătiţi să intensificăm şi să continuăm atât timp cât va fi nevoie".

Expulzarea Rusiei din Consiliul de Securitate al ONU figurează printre opţiuni, a avertizat în acelaşi timp premierul britanic.

• Belarusul desfăşoară mai multe trupe la graniţa cu Ucraina

Belarusul a desfăşurat ieri mai multe trupe la graniţa sa cu Ucraina, conform agenţiei de stat Belta, care a citat declaraţii făcute ieri de preşedintele ţării, Aleksandr Lukaşenko, transmite Reuters.

"Acestea sunt grupuri bine antrenate de reacţie rapidă care sunt gata să stopeze orice provocare şi orice acţiune armată împotriva Belarusului", a anunţat Lukaşenko.

• Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski: "Nimeni nu ne va dezbina"

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a adresat ieri plenului Parlamentului European reunit în sesiune specială, prin intermediul unei videoconferinţe, fiind îmbrăcat în haine militare. "Nu ştiu cum să vă salut, dacă e seară sau dimineaţă, fiindcă pentru unii dintre noi azi poate fi ultima zi", a afirmat liderul ucrainean, conform news.ro

Preşedintele Ucrainei a precizat că ceea ce se întâmplă în ţara sa este o tragedie, iar ucrainenii luptă pentru pământul lor, libertatea şi viaţa lor. "Nimeni nu ne va dezbina, pentru că suntem ucraineni. Astăzi dăm valoare vieţii, să fim egali. Ucrainenii sunt absolut incredibili", a continuat şefului statului, subliniind: "Suntem o Europă unită, dar plătim un preţ mare pentru asta".

Preşedintele ucrainean i-a cerut Parlamentului European să demonstreze că UE este alături de ucraineni şi că nu va respinge Ucraina. Zelenski a spus: "Acum e o luptă pentru supravieţuire. Luptăm pentru a avea drepturi egale în Europa. Astăzi arătăm întregii lumi cine suntem. Ucraina fără Europa ar fi singură. Ne-am demonstrat tăria şi puterea, am demonstrat că suntem ca voi. Demonstraţi-ne că şi voi sunteţi ca noi! Şi viaţa, lumina vor învinge asupra întunericului".

Zelenski a fost ovaţionat la finalul discursului, parlamentarii ridicându-se în picioare.

Ieri, Volodimir Zelenski a semnat o lege care îi scuteşte de obligativitatea obţinerii unei vize pe combatanţii străini care doresc să lupte în "Legiunea internaţională" ucraineană împotriva trupelor ruse.

Potrivit actului, în unitatea de luptători internaţionali pot intra cetăţeni din orice ţară, cu excepţia statelor recunoscute drept "agresoare" de către Ucraina, cum este cazul Rusiei.

Anterior, Volodimir Zelensk declarase că tacurile asupra centrului oraşului Harkov, de marţi dimineaţa, şi distrugerea clădirii administraţiei locale reprezintă o "crimă de război şi o distrugere conştientă a oamenilor", calificându-le drept "terorism de stat".

"În 5 zile, 56 de rachete şi 113 rachete de croazieră au lovit Ucraina. Aceasta este prietenia lor frăţească, iar comunitatea internaţională ştie ce e de făcut", a adăugat liderul ucrainean. "Rusia a încălcat toate convenţiile internaţionale. Nimeni nu vă va ierta pentru uciderea poporului ucrainean nevinovat. Aceasta este Ucraina. Aceasta este Europa. Suntem în anul 2022", a subliniat Zelenski.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, i-a cerut omologului său chinez Wang Yi, într-o discuţie telefonică avută ieri, să se folosească de legăturile Beijingului cu Moscova pentru a opri invazia militară rusă asupra Ucrainei.

Potrivit comunicatului, Wang Yi i-a spus lui Dmitro Kuleba că Beijingul este pregătit să depună toate eforturile pentru a ajuta la oprirea războiului prin diplomaţie.

• Uniunea Europeană acuză Rusia de "terorism geopolitic"

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care reprezintă cele 27 de state membre ale Uniuni Europene (UE), a acuzat ieri Rusia de "terorism geopolitic" prin invadarea Ucrainei, într-un discurs în Parlamentul European, relatează AFP, conform news.ro.

"Nu doar Ucraina este atacată. Dreptul internaţional, ordinea internaţională bazată pe reguli, democraţia, deminitatea umană sunt de asemenea atacate. Acesta este pur şi simpluterorism geopolitic", a spus Charles Michel.

• Serghei Lavrov: "Rusia ia toate măsurile ca să împiedice prezenţa armelor nucleare în Ucraina"

Ucraina încă are tehnologie nucleară sovietică şi Rusia nu poate rata să răspundă la acest pericol, a declarat ieri ministrul de Externe rus Serghei Lavrov, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Lavrov a spus că Moscova ia toate măsurile posibile pentru a împiedica prezenţa armelor nucleare în Ucraina, subliniind că pentru Rusia este inacceptabil ca unele ţări europene să găzduiască arme nucleare ale SUA.

Potrivit lui Serghei Lavrov, citat de agenţiile de presă ruse TASS şi RIA, este timpul ca armele nucleare ale SUA din Europa să se întoarcă acasă, demnitarul rus exprimând disponibilitatea Rusiei de a lucra împreună cu Washingtonul cu privire la stabilitatea strategică.

Şeful diplomaţiei ruse a făcut un apel la abţinere de la paşi, în consolidarea militară, care ar încălca securitatea indivizibilă şi a subliniat că Occidentul nu ar trebui să construiască obiective militare în ţări din fosta Uniune Sovietică.

• Cea mai mare companie de transport maritim din lume opreşte livrările către şi din Rusia

A.P. Moller Maersk A/S, cea mai mare companie de transport maritim din lume, a anunţat ieri că va opri temporar toate transporturile de containere către şi din Rusia, ca răspuns la sancţiunile occidentale impuse Moscovei în urma invadării Ucrainei, transmite Reuters, conform Agerpres.

Decizia vine după decizii similare ale firmelor de transport Ocean Network Express (Singapore), Hapag Lloyd (Germania) şi MSC (Elveţia).

Gigantul danez a precizat că suspendarea vizează toate porturile ruseşti şi nu va include livrările de echipamente medicale, ajutoare umanitare şi produse alimentare.

"Deoarece stabilitatea şi siguranţa operaţiunilor noastre este deja afectată, direct şi indirect, noile rezervări Maersk către şi din Rusia vor fi temporar suspendate", se arată într-un comunicat al Maersk.

Compania operează rute de transport de containere către Sankt Petersburg şi Kaliningrad în Marea Baltică, Novorossiysk în Marea Neagră şi către Vladivostok şi Vostochny pe coasta de est a Rusiei.

Maersk deţine 31% din operatorul portuar rus Global Ports, care operează şase terminale în Rusia şi două în Finlanda. Printre acţionarii Global Ports se află şi compania nucleară rusească de stat Rosatom şi afaceristul rus Serghei Shiskarev.

Compania cu sediul în Copenhaga are aproximativ 500 de angajaţi în Rusia. Săptămâna trecută a oprit temporar toate escalele în Ucraina, unde are aproximativ 60 de angajaţi.

• Ayatollahul Ali Khamenei: "Ucraina este victima crizelor create de SUA"

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a afirmat ieri că Ucraina este "victima crizelor create de Statele Unite ale Americii", relatează Reuters. Ayatollahul, care deţine autoritatea religioasă şi politică supremă în Iran, a asigurat că ţara sa susţine încetarea războiului din Ucraina, dar a adăugat că trebuie recunoscut în acelaşi timp care sunt rădăcinile acestui conflict.

Criza din Ucraina arată că "nu se poate avea încredere în Statele Unite", a conchis Khamenei, într-un discurs televizat.

• Organizaţii pentru drepturile omului: "Rusia foloseşte în Ucraina proiectile cu submuniţie şi termobarice"

Organizaţiile de apărare a drepturilor omului Amnesty International şi Human Rights Watch (HRW) şi ambasadoarea ucraineană la ONU afirmă că Rusia atacă în Ucraina cu proiectile cu submuniţie şi termobarice, arme condamnate sau chiar interzise pe plan internaţional, transmite Reuters.

Bombele termobarice aspiră oxigenul din aerul înconjurător, generând o explozie cu temperatură ridicată şi producând o undă de şoc de durată semnificativ mai mare decât explozibilii convenţionali. Efectul este atât de puternic încât poate vaporiza corpul omenesc, explică Reuters.

Utilizarea armelor termobarice în Ucraina nu a fost confirmată. CNN a transmis că una din echipele sale a observat sâmbătă dimineaţa un lansator rusesc de rachete termobarice în apropierea frontierei ucrainene.

• Curtea Penală Internaţională va deschide o anchetă asupra situaţiei din Ucraina

Procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI) Karim Khan a anunţat luni deschiderea "cât mai rapid" a unei anchete asupra situaţiei din Ucraina, invocând "crime de război" şi "crime împotriva umanităţii", transmite AFP.

"Sunt convins că există o bază rezonabilă pentru a crede că în Ucraina au fost comise presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii", a declarat într-un comunicat procurorul CPI.