NATO vrea suplimentarea forţelor din Europa cu 50 de brigăzi de luptă

Statele membre NATO din Europa trebuie să îşi suplimenteze trupele cu maximum 50 de brigăzi de luptă pentru a fi gata să răspundă în orice moment unei agresiuni din partea Federaţiei Ruse, arată Reuters într-o analiză publicată ieri în care a discutat cu 12 oficiali militari şi civili din Europa despre planurile clasificate, oficiali care au subliniat şase domenii pe care NATO le-a identificat ca fiind cele mai urgente de abordat.

Sprijinul militar acordat Ucrainei a dus la golirea stocurilor de armament şi echipamente în rândul statelor membre NATO, stocuri ce ar trebui reumplute până în toamna anului 2025 potrivit planificării militare din cadrul alianţei. Acestea includ lipsa de apărare antiaeriană şi rachete cu rază lungă de acţiune, numărul de trupe, muniţie, probleme logistice şi lipsa de comunicaţiilor digitale sigure pe câmpul de luptă. Sursa citată arată că un oficial NATO a spus că liderii alianţei au convenit la Washington că, în multe cazuri, vor fi necesare cheltuieli de peste 2% din PIB pentru a remedia aceste deficienţe, mai ales că alianţa se află la cel mai înalt stadiu de alertă de la Războiul Rece încoace, mai mulţi lideri, printre care ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, avertizând că un atac al Rusiei la graniţele NATO ar putea avea loc în maximum cinci ani.

Potrivit Reuters, planificatorii NATO cred că pentru a decuraja orice ofensivă rusească, este nevoie ca alianţa să suplimenteze numărul trupelor de pe teritoriul european cu încă maximum 50 de brigăzi. O brigadă este formată din 3.000 până la 7.000 de soldaţi, ceea ce ar însemna efective militare cuprinse între 105.000 şi 350.000 de soldaţi. Experţii consultaţi de sursa citată arată că Germania ar avea nevoie de 3-5 brigăzi suplimentare sau 20.000 până la 30.000 de trupe de luptă suplimentare, adică o divizie în plus peste cele trei divizii pe care le are în vedere Berlinul. Conform noilor planuri de apărare, Germania va trebui să-şi multiplice de patru ori apărarea antiaeriană - nu doar numărul de baterii Patriot, ci şi sistemele cu rază mai scurtă de acţiune - pentru a proteja bazele, porturile şi peste 100.000 de soldaţi care se aşteaptă să traverseze ţara în drumul lor spre Flancul estic, în cazul creşterii tensiunilor sau declanşării războiului, a declarat o sursă pentru Reuters.

Astăzi, forţele germane au scăzut la 9 unităţi Patriot, după ce au donat trei Ucrainei de la invazia rusă din 2022 şi trebuie să mărească numărul acestor sisteme, dar costul va fi unul pe măsură. Autorităţile de la Berlin tocmai au comandat patru sisteme Patriot la un preţ de 1,35 miliarde de euro sistemul. Din cauza acestor provocări bugetare pe apărare, Germania ar intenţiona să-şi reducă la jumătate ajutorul militar pe care urma să îl ofere în anul 2025 Ucrainei. Ministerul Apărării din Berlin a refuzat să comenteze planurile NATO în acest domeniu, susţine sursa citată.

Potrivit estimărilor NATO publicate în iunie, Statele Unite vor cheltui 967,7 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, de aproximativ 10 ori mai mult decât Germania, a doua ţară ca cheltuieli, cu 97,7 miliarde de dolari. Cheltuielile militare totale ale NATO pentru 2024 sunt estimate la 1.474,4 miliarde de dolari.

Investiţii mai sunt necesare şi în ceea ce priveşte logistica şi mobilitatea militară mai arată analiza publicată de sursa citată. Planificatorii NATO organizează pentru următorii ani transportul alimentelor, combustibililor şi apei către trupele alianţei, pe baza unui lanţ de aprovizionare bine determinat şi se ocupă chiar de creionarea unui flux invers de răniţi şi prizonieri de război care ar urma să fie aduşi din zonele de conflict în interiorul Uniunii Europene.

Un alt oficial a schiţat un scenariu în care forţele inamice ar putea viza baza aeriană americană din Ramstein, în sud-vestul Germaniei, sau porturile din Marea Nordului, precum Bremerhaven, prin care forţele NATO ar urma să se deplaseze spre Polonia, mai arată sursa citată.

În timp ce zeci de mii de trupe NATO şi sovietice s-au confruntat direct de-a lungul graniţei inter-germane în timpul Războiului Rece, desfăşurarea trupelor va dura acum mai mult, aproape 60 de zile, perioadă care include şi timpul necesar pentru luarea unei decizii politice în acest sens, a susţinut unul dintre planificatorii militari pentru sursa citată. Mai mult, el s-a declarat îngrijorat de faptul că UE nu are suficientă capacitate feroviară pentru transportarea tancurilor în zonele de conflict, deoarece ecartamentul feroviar variază între Germania şi statele baltice ex-sovietice, ceea ce înseamnă că armele şi echipamentele ar trebui să fie încărcate în alt tip de trenuri. De asemenea, el susţine că apărările cibernetice trebuie consolidate împotriva unui cyberattack ce ar putea afecta posibile acţiuni, cum ar fi de exemplu, în Polonia, blocarea comutatoarele căilor ferate şi oprirea astfel a mutării trupelor NATO către est.

Cert este că planificatorii NATO consideră că statele europene trebuie să fie pregătite să îşi mute trupele în orice zonă de potenţial conflict, fie ca şi modalitate de descurajare a acţiunilor forţelor ruse, trupele alianţei urmând a fi gata să desfăşoare acţiuni militare de apărare, în cazul în care Federaţia Rusă ar ataca orice stat membru de pe Flancul estic.