Reporter: Care sunt motivele pentru care BNR a hotărât shimbarea Regulamentului privind creditatea persoanelor fizice?
Nicolae Cinteză: După ce am observat că potofoliul de credite s-a deteriorat am încercat să realizăm o analiză cu ajutorul Direcţiei de Stabilitate Financiară. Am constat că deteriorarea a fost cauzată de scăderea capacităţii de plată a clientului. Din datele raportate de bănci la CRB a reieşit că, din creditele cu probleme aproximativ 40% au fost acordate în perioada în care cursul avea un nivel redus.
Creşterea cursului de la 3,2 lei pentru un euro la 3,7 lei pentru un euro a dus la creşterea ratelor şi, implicit, la scăderea capacităţii de plată a clienţilor.
Un alt aspect pe care l-am observat a fost că o parte din clienţi prezenta adeverinţe de venit false. Pe acestea le-am trimis la poliţie, s-au verificat, şi s-au făcut dosare penale.
Alţi clienţi veneau cu adeverinţe de venit reale, venituri reale dar nesusţinute pe o perioadă mai lungă de timp. Împrumutatului i se majora salariul timp de o lună, lua adeverinţa şi cu adeverinţa contracta creditul. Au fost variaţii de până la de 20 de ori salariul. Spre exemplu unui recepţioner îi creştea salariul de la 6 milioane la 120 de milioane. Acest lucru este legal. Problema este însă a băncilor care nu au realizat că acordarea unui credit în astfel de condiţii este riscantă şi poate duce la majorarea substanţială a restanţelor. Acestea au fost aspectele pe care am vrut să le reglementăm prin regulament: impactul de curs şi de dobândă dar şi adeverinţele false. Solicitarea fişei fiscale este o măsură benefică. Pe de o parte ne ajută şi pe noi întrucât nu vom mai fi nevoiţi să cerem ajutorul Fiscului pentru verificarea adeverinţelor.
Pe de altă parte o fişă fiscală este mult mai greu şi mai periculos de falsificat. O să colaborăm cu Ministerul de Interne pentru a verifica identitatea persoanei, întrucât au fost şi cărţi de identitiate falsificate şi cu Ministerul Muncii pentru a stabili dacă persoana respectivă este angajată.
Reporter: Care au fost solicitările bancherilor?
Nicolae Cinteză: Cererea bancherilor a fost, în repetate rânduri, renunţarea la fişa fiscală. Nu am renunţat din motivele mai sus menţionate. Dacă am fi constatat în atitudinea lor o prudenţă minimă în a respinge acei clienţi care vin cu creşteri de salarii astronomice, nu cred că am fi ajuns la fişa fiscală. Dorinţa de creştere rapidă a cotei de piaţă i-a făcut să îşi asume riscuri uriaşe. Băncile pot accepta şi venituri din chirii dar nu în cazul în care contractul de închiriere are valabilitate de o zi.
Reporter: Vor fi afectate veniturile din comisioane?
Nicolae Cinteză:Nu există motive. Problema care trebuie rezolvată este aceea de transparenţă totală faţă de client.
Reporter: Ce consecinţe credeţi că va avea schimbarea regulamentului?
Nicolae Cinteză: Sper în primul rând să scadă incidenţa creditelor afectate de restanţe. Sunt bănci la care raportul dintre totalul creditelor afectate de restanţe şi creditele totale depăşeşte cu mult nivelul mediu de 7,69% la unele dintre ele fiind chiar dublu. Am luat măsuri în cazul acelor bănci al căror portofoliu de credite şi-a înrăutăţit calitatea, prin reducerea gradului de îndatorare sau chiar prin limitarea activităţii de creditare.
Consider că este normal pentru bănci să comenteze reglemetările Băncii Naţionale, obiectivul lor fiind profitul. Băncile şi-au dezvoltat o reţea bogată de unităţi fără să aibă personalul necesar pentru a administra corespunzător riscul. Am identificat unităţi teritoriale care aveau 1 - 2 angajaţi iar posturile cheie precum analistul de risc lipseau. La acele unităţi am interzis mai întâi acitivitatea de creditare în acele unităţi şi ulterior am închis din ele.
Reporter: Pregătiţi ceva şi pentru creditele acordate de băncii companiilor?
Nicolae Cinteză: Nu deoarece în cacest caz prudenţa este mult mai mare. Corporate - ul (companii) a fost dezvoltat, a fost stabilizat, nu apărea ca o nişă pentru bănci. Retail-ul (persoane fizice şi IMM - uri) a apărut ca o nişă, ca o cetate pe care toţi s-au repezit să o cucerească.
Problema este că nu au fost atât de multe porţi şi unii au intreat pe geam încălcând regulile.
În timp ce sectorul corporate reprezintă o piaţă deja cucerită, retailul a crescut rapid în ultimii cinci ani.
Reporter : Ce consecinţe credeţi că va avea noul regulament asupra pieţei imobiliare?
Nicolae Cinteză : Singura consecinţă ar putea consta în scăderea preţului de vânzare şi diminuarea profitului. Băncile nu creditează însă preţul de vânzare ci costurile. Preţul de vânzare pe metru pătrat este în acest moment mult mai mare faţă de costul real al unui metru pătrat. Prin urmare consider că acesta nu are cum să fie atât de jos încât constructorul să nu îşi mai poată acosperi costurile.
Reporter: De ce aţi limitat gradul de îndatorare la 35%?
Nicolae Cinteză: Pentru că din simulările noastre a reieşit că în cazul băncilor care au norme proprii validate gradul de îndatorare pe o anumită valută va scadea sub 40%. Prin urmare am fi împins clientul către băncile care nu au norme interne aprobate şi am fi distorsionat concurenţa din piaţă.
Reporter: care este motivul pentru care băncile care nu au norme interne au la dipoziţie numai 30 de zile ca să se adapteze spre deosebire de cele cu norme interne aprobate care au la dispoziţie 45 de zile pentru a trimite normele spre validare?
Nicolae Cinteză: Pentru că acelea trebuie doar să relizeze câteva modificări. Trebuie să-şi adapteze condiţiile de creditare la noul regulament. În cazul în care doresc validarea normelor interne au mai mult de muncă.
Reporter: Sunt bănci care v-au trimis deja normele spre aprobare/validare?
Nicolae Cinteză: Nu, este prea devreme. Pentru a îndeplini cerinţele impuse de regulament trebuie să realizeze analize şi simulări care necesită o perioadă mai lungă de timp.
Reporter: Într-o declaraţie anterioară mi-aţi spus că băncile invocă tot felul de motive ca să majoreze costurile împrumutului?
Niclae Cinteză: Am constat că băncile şi-au mai schimbat atitudinea. Ele au în continuare ca şi obiectiv creşterea veniturilor dar se gândesc că nu trebuie să îşi piardă clientul. Înainte băncile încercau "să ia cu şapte mâini". Am constat că "mâinile" s-au mai împuţinat. Au început să se gândească mai mult la stabilitatea clientului.
Reporter: O ultimă întrebare: Care credite credeţi că o să fie mai afecate, în funcţie de valută şi în funcţie de destinaţie?
Nicolae Cinteză:Cele mai afectate credite vor fi cele în monede exotice.
Pentru alte valute faţă de euro vom lua în calcul dobânzi cu minim două puncte procentuale faţă peste dobânda practicată de bancă şi apreciere a valutei respective faţă de leu de minim 25%.
Reporter: S-a lansat în presă ideea că s-a terminat cu promoţiile la credite?
Nicolae Cinteză: Nu este adevărat. Băncile pot să aibă promoţii în continuare. Ceea ce le cerem noi este să nu calculeze gradul maxim de îndatorare în raport cu rata lunară din perioada de promoţie ci în raport de cea mai mare rată lunară.
Dorinţa noastră este ca şi capacitatea de plată a clientului să nu scadă sub un nivel minim.
Deteriorarea portofoliului de credite acordate de bănci a determinat BNR să schimbe regulamentul. La sfârşitul primului semestru peste 75% din totalul creditelor acordate populaţiei afectate de restanţe aveau valori mai mici de 20 de mii de lei. În acelaşi timp valoarea totală a acestor împrumuturi reprezintă mai puţin de 26%, din totalul creditelor potrivit datelor transmise de băncile comericale la BNR şi la Centrala Riscurilor Bancare (CRB). Raportul dintre sumele restante la împrumuturile acordate populaţiei cu valori mai mici de 20 de mii de lei şi valoarea totală a acestor credite s-a deteriorat de la 0,47% în iunie 2007 la 0,58% în iunie 2008.
La sfârşitul lunii iunie raportul dintre totalul creditelor afectate de restanţe cu valori mai mari de 20 mii de lei şi totalul creditelor de acest fel ajunsese la 7,69%. În aceeaşi perioadă a anului trecut raportul era de 6,2%.