Nimic nu-i gratis şi nici întâmplător

• (Interviu cu domnul Nicolaie Hoanţă, directorul general al Băncii Comerciale Carpatica)

• Bursa, barometru al stărilor emoţionale ale investitorilor

Reporter: Cum apreciaţi evoluţia cotaţiei acţiunilor "Băncii Comerciale Carpatica" (BCC) în contextul economic actual local şi internaţional?

Nicolaie Hoanţă: Se spune că Bursa este un barometru al stării economiei (naţionale şi internaţionale), dar ea este, în acelaşi timp, şi un barometru al stărilor emoţionale ale inves­titorilor, precum şi un instrument de manipulare de către cei care au posibilitatea şi potenţa necesare promovării, în unele cazuri, a unor interese oculte. Bursa, ca şi pokerul, este un joc nobil, dar pervers.

Evoluţia cotaţiei acţiunilor BCC a fost, în mod evident, marcată de turbulenţele de pe piaţă, de dezinteresul investitorilor străini pentru Bursa noastră şi câştigurile oferite de aceasta, în condiţiile crizei financiare generalizate. Investitorii străini care s-au retras de pe piaţă au fost nevoiţi fie să acopere anumite deficite de lichiditate acasă la ei, fie au identificat câştiguri mai mari în altă parte unde apele sunt mai tulburi decât în România. În privinţa investitorilor români, aceştia nu au nici apetitul pentru risc şi aventură, nici forţa celor care-şi plimbă banii prin toată lumea.

Reporter: De ce credeţi că nu există corelare între rezultatele financiare ale companiilor listate la Bursă şi cotaţia titlurilor?

Nicolaie Hoanţă: Toate aces­te considerente arătate mai sus explică suficient lipsa corelării între rezultatele financiare ale companiilor listate la Bursă şi cotaţiile titlurilor. Această corelare nu există sau, mai exact, nu este perfectă nici într-o perioadă de normalitate a pieţelor, cu atât mai puţin în haosul mondial actual.

Reporter: Cum credeţi că vor evolua titlurile companiilor din sectorul bancar de la Bursa de Valori Bucureşti?

Nicolaie Hoanţă: Evoluţia viitoare a titlurilor companiilor din sectorul bancar de la Bursa de Valori Bucureşti va fi influenţată, în primul rând, de legătura acestora cu instituţii bancare şi financiare internaţionale cu probleme, de cât de strânsă şi de importantă este această legătură.

În al doilea rând, ea va fi dependentă şi de amploarea impactului crizei financiare mondiale asupra sistemului financiar-bancar românesc. În al treilea rând, aproape că nu mai contează performanţele financiare individuale sau cele ale economiei noastre pentru determinarea modului în care vor evolua în viitor titlurile respective.

Reporter: Ce influenţă are asupra sectorului bancar şi asupra pieţei de capital din ţara noastră criza financiară din Statele Unite ale Americii?

Nicolaie Hoanţă: Influenţa asupra sectorului bancar şi asupra pieţei de capital din ţara noastră a crizei financiare din SUA şi din lume îmbracă mai multe aspecte. Mai întâi, trebuie spus că ea nu va afecta - în condiţiile în care Banca Naţională a României va fi la fel de vigilentă ca până acum - în mod crucial sectorul bancar tocmai din cauză că este "primitiv", cum încearcă unii să-l vadă şi nu s-a "ticăloşit" (încă) prin apelarea la produse şi inginerii sofisticate, acestea fiind instrumentele care au condus la declanşarea "bombei financiare" actuale. Am citit părerea unui bancher - reprezentant al unei bănci care a avut de suferit în urma promovării produselor bancare sofisticate; acesta afirma că România are potenţial pentru câştig deoarece produsele oferite românilor sunt produse simple, elementare şi ar fi nevoie să le oferim şi ceva "exotisme". Eu cred că le-a fost de ajuns românilor "orbirea" cu creditele oferite cu o largheţe ce doar aparent arată grija pentru nevoile clientului, pentru că, în realitate, îndatorarea ce le-a fost programată este o mică bombă cu declanşare întârziată. Cred că această criză financiară va reflecta tocmai acest lucru: conştientizarea tuturor că în lume nimic nu este nici gratis şi nici întâmplător. Riscurile de aici apar, de la învăluirea minţilor în ceaţă, care apoi nu mai văd realitatea aşa cum este ea. Totuşi trebuie arătat că este necesar ca toată lumea să fie atentă la legăturile directe ale jucătorilor de pe piaţa bancară românească cu băncile-mamă care ar putea, în funcţie de conexiunile internaţionale, să fie contaminate mai mult sau mai puţin.

Reporter: Ne-aţi declarat recent că Banca Comercială Carpatica a primit oferte de cumpărare. Care au fost băncile care au depus oferte indicative? A manifestat una dintre aceste bănci un interes mai pronunţat pentru achiziţia Băncii Comerciale Carpatica?

Nicolaie Hoanţă: Nu este vorba de oferte concrete, materializate, ci doar de tatonări în privinţa interesului pentru parteneriate, inclusiv în domeniul participării la capitalul băncii. În condiţiile în care banca este listată la bursă, orice investitor care doreşte să aibă participaţii la capital poate cumpăra pachete de pe piaţă. Este evident că sunt destui care încearcă să facă acest lucru apelând la acţionarul semnificativ, însă acesta a subliniat de fiecare dată că nu este interesat decât de parteneriate, care să se facă în avantajul evident al băncii şi al acţionarilor existenţi. Pe de altă parte, o astfel de tranzacţie la ora actuală este cel puţin neoportună, adică nu vinzi acţiuni când preţul este jos, ci cumperi.

Reporter: Ce parteneriate aveţi cu organisme financiare naţionale şi internaţionale? Ce presupun aceste parteneriate?

Nicolaie Hoanţă: În prezent, derulăm parteneriate cu mai multe instituţii financiare internaţionale cum ar fi: "Black Sea Trade and Development Bank", "European Fund for Southeast Europe", "KFW", "Banca Modială", "FIDA". De asemenea, avem parteneriate în derulare cu organisme financiare naţionale: "Eximbank", "Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri", "Fondul de Garantare a Creditului Rural". Astfel, putem oferi clienţilor noştri împrumuturi adaptate diverselor nevoi de finanţare.

Reporter: Vreţi să încheiaţi un parteneriat cu "Banca Transilvania" pe termen lung?

Nicolaie Hoanţă: Ca bănci româneşti, un astfel de parteneriat este probabil, dar deocamdată nu este momentul.

Reporter: Cum vedeţi cadrul legislativ din ţara noastră din sistemul bancar?

Nicolaie Hoanţă: Problema cea mai serioasă pe care eu o identific în ceea ce priveşte cadrul legislativ din sistemul bancar este faptul că nu s-a realizat o protecţie adecvată a creditorului faţă de debitor, care după ce greşeşte flagrant faţă de creditor, are suficientă înţelegere şi păsuire din partea legiuitorului şi a instanţelor. Mai este apoi problema unei mase prea mari de numerar care ocoleşte canalele bancare din România, în detrimentul corectitudinii în afaceri şi a eficienţei la nivel naţional.

Reporter: Ce părere aveţi despre ultimele decizii luate de Banca Naţională a României?

Nicolaie Hoanţă: Vă referiţi probabil la restricţionarea creditării populaţiei şi la dobânda de politică monetară. Banca Naţională a României a fost consecventă în politicile sale de a menţine inflaţia sub control şi creditarea în valută în limite controlabile. Reuşita sa rămâne a fi comentată, dar probabil că, în lipsa unor decizii precum acelea la care ne referim, situaţia ţării noastre ar fi fost cu mult mai rea decât cea în care o găseşte acum criza financiară mondială în expansiune. Nu este o politică deloc înţeleaptă aceea de a susţine sau a promova creşterea economică pe baza încurajării consumului; cel puţin nu în cazul României, care are dezechilibre majore între producţie şi consum.

Reporter: Ce efecte credeţi că vor avea noile norme pentru creditarea persoanelor fizice?

Nicolaie Hoanţă: Noile norme pentru creditarea persoanelor fizice vor accelera reducerea creditării, chiar dacă ea intrase pe un trend firesc de coborâre din cauza supraîndatorării populaţiei. Într-o economie cu o structură socială şi a veniturilor populaţiei ca a României, cunoscută foarte bine şi despre care nu doresc să fac alte comentarii, este sinucidere curată exacerbarea înclinaţiei spre consum şi creditare. Chiar dacă aplicarea noilor norme va afecta veniturile băncilor, axate mai ales pe retail, şi vor aduce insatisfacţii celor pentru care consumul şi creditul sunt doar instrumente pentru a-şi îndeplini năzuinţele fără suport, măsura este de natură să conştientizeze pericolul foarte mare al creditării neprudenţiale, mai ales pe fondul actualei crize.

Reporter: Care sunt obiectivele Băncii Comerciale Carpatica pentru acest an?

Nicolaie Hoanţă: În 2008, după ce am analizat cu foarte mare atenţie contextul internaţional şi cel naţional, obiectivul principal este să conservăm şi să creştem ponderea activelor băncii cu accent pe o profitabilitate care să încununeze eforturile investiţionale din ultimii ani. Dorim să dezvoltăm activitatea de creditare pe segmentul IMM (n.r. Întreprinderi Mici şi Mijlocii), dar şi să atragem clienţi corporate care au forţa şi disponibilitatea unei dezvoltări durabile alături de noi. În ceea ce priveşte creditarea populaţiei, ea se va bucura de interes din partea noastră, în aceleaşi limite prudenţiale şi transparente pe care le-am adoptat întotdeauna.