Noi obligaţii pentru primării

Cu bugetele pe cale de implozie din cauza măririlor salariale aprobate în acest an, primăriile vor fi obligate să găsească fonduri pentru asigurarea asistenţei sociale. Cel puţin aşa reiese din proiectul de act normativ postat pe site-ul Ministerului Muncii şi aflat în dezbatere până la 24 iulie 2018 şi care priveşte modificarea legii 292/2011 a asistenţei sociale.

Prima modificare se referă la faptul că fiecare primărie va fi nevoită să angajeze mai mulţi asistenţi sociali. Dacă până acum edilii angajau asis­tenţii sociali în funcţie de organigrama adoptată de consiliul local aprobată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, odată ce va fi adoptat proiectul de act normativ iniţiat de Ministerul Muncii, vor fi angajaţi doi asistenţi sociali la 1500 de locuitori.

Aceasta înseamnă o creştere a cos­turilor bugetare salariale la nivelul fiecărei primării, mai ales la comune, unde, până în prezent, erau angajaţi doi asis­tenţi sociali la 4000 sau 5000 de locuitori.

Mai mult, în proiectul legislativ se prevede ca, pentru reducerea riscului de îngroşare a rândului oamenilor străzii de către tinerii care împlinec 18 ani şi ies din sistemul centrelor de plasament, să fie construite în fiecare localitate centre care vor asigura condiţii de locuit şi gospodărire pe perioadă determinată.

Această prevedere înseamnă un nou efort bugetar pentru administraţiile publice locale, precum şi stimularea interesului lor de a căuta surse de finanţare externă, inclusiv din fonduri europene destinate inserţiei sociale, pentru construirea unor astfel de centre.

Actul normativ mai instituie obligaţia pentru administraţiile publice locale să realizeze centre de zi pentru persoanele cu dizabilităţi sau cu nevoi speciale.

În cazul în care nu dispun de fondurile necesare, legiuitorul lasă la dispoziţia primăriilor dreptul de a realiza parterneriate de tipul public-privat, urmând ca asociaţiile şi fundaţiile, precum şi prestatorii de servicii din domeniul asistenţei sociale să primească anual o sumă de bani cu titlu de subvenţie, de la bugetul judeţean sau local, pentru asigurarea continuităţii serviciilor oferite.

O altă noutate din actul normativ se adresează persoanelor vârstnice care se află în imposibilitatea de a se îngriji singure. Dacă până acum legea specială care li se adresa lor, precum şi legea asistenţei sociale prevedeau obligaţia pentru serviciul de profil din cadrul primăriei de a le oferi îngrijirea la domiciliu în mod gratuit, mai ales bătrânilor cu venituri foarte mici, noul proiect de act normativ schimbă regulile.

Astfel, conform modificării alineatului 1 al articolului 102, persoanele vârstnice care dispun de venituri proprii au obligaţia de a plăti o contribuţie lunară pentru asigurarea serviciilor de îngrijire personală la domiciliu. Legea nu spune despre ce categorii de venituri proprii este vorba, dar putem bănui că se referă la pensii şi rente viagere.

Problema care se ridică în practică este care va fi procentul din pensie pe care vârstnicii vor fi obligaţi să îl achite pentru a beneficia de aceste servicii. Şi dacă acest procent va fi diferenţiat în funcţie de cuantumul venitului propriu. Pentru că avem bătrâni a căror pensie lunară nu depăşeşte 520 de lei şi vârstnici cu pensii care depăşesc 2000 de lei. Ori, una este să îi obligi pe primii la plata serviciilor de îngrijire la domiciliu şi alta este să iei bani de la a doua categorie de pensionari.

Cu alte cuvinte, până pe 24 iulie aşteptăm din partea Ministerului Muncii clarificări cu privire la aspectele semnalate, inclusiv un răspuns la întrebarea de unde vor mai lua bani primăriile din ţară pentru a-şi respecta obligaţiile stipulate în acest nou act normativ.