NOIEMBRIE FINANCIAR Inflaţia - la noi cote, rectificare bugetară pozitivă, DNA face curat la Curtea de Conturi

Finalul toamnei calendaristice ne-a găsit cu o nouă prognoză a Băncii Naţionale, care arată că rata inflaţiei va atinge 16,3% la finalul anul 2022, fapt pentru care banca centrală a mărit, încă de la începutul lunii trecute, dobânda de referinţă la 6,75%, cu speranţa ca la mijlocul anului viitor să asistăm la o reducere a ritmului de creştere a preţurilor.

Principala cauză de alimentare a inflaţiei rămâne în continuare criza din energie, unde preţurile gazelor naturale şi electricităţii, precum şi cele din domeniul carburanţilor, s-au păstrat în continuare ridicate în piaţa liberă, în ciuda măsurilor luate de Guvern, fapt care a dus la creşterea preţurilor din sectoarele produselor alimentare şi serviciilor.

În aceste condiţii, deoarece autorităţile publice centrale şi administraţiile locale s-au descurcat din ce în ce mai greu cu acoperirea cheltuielilor bugetare, la mijlocul lunii trecute, coaliţia guvernamentală PSD-PNL- UDMR a operat a doua rectificare bugetară pozitivă din acest an, ţinând cont de faptul că veniturile bugetului general consolidat au însumat, în primele zece luni ale anului 2022, peste 331 miliarde lei, cu 22,6% peste nivelul încasat în primele zece luni ale anului trecut.

Pentru a proteja consumatorii casnici şi industriali, Parlamentul a modificat OUG 119/2022, stabilind noi praguri de consum pentru plafonarea preţurilor şi un preţ maxim de 1,3 lei/Kwh la electricitate până în 31 martie 2025.

Ultima lună de toamnă ne-a adus rapoarte favorabile din partea Comisiei Europene şi a statelor membre ale UE privind îndeplinirea condiţiilor de acceptare a ţării noastre în Spaţiul Schengen. La acest lucru a contribuit şi raportul prin care Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV în cazul României, prin prisma adoptării şi promulgării noilor legi ale Justiţiei, care aşează lucrurile într-o direcţie bună, aşa cum se arată şi în Opinia emisă tot luna trecută de membrii Comisiei de la Veneţia.

Pe plan politic, mai consemnăm transformarea Bucureştiului în ultimele zile ale lunii trecute într-o fortăreaţă NATO, în timpul desfăşurării reuniunii miniştrilor de externe ai statelor membre ale Alianţei, reuniunea coprezidată de preşedintele Klaus Iohannis şi de secretarul general al organizaţiei internaţionale, Jens Stoltenberg.

Noiembrie s-a încheiat cu Direcţia Naţională Anticorupţie în prim-plan, care l-a reţinut pentru 24 de ore pe unul dintre foştii lideri PSD, Niculae Bădălău, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit din cadrul Curtţi de Conturi, pentru comiterea infracţiunilor de dare de mită, în formă continuată şi trafic de influenţă, social-democratul fiind ulterior arestat preventiv pentru 30 de zile de instanţa de judecată.

• Inflaţia nu poate fi tratată nici cu ceai de tei

Pe plan economico-financiar, luna noiembrie a debutat furtunos, când Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, în şedinţa din 7 noiembrie, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75% pe an, de la 6,25% pe an, adică o creştere de 0,5%, în ton cu aşteptările analiştilor. Banca Centrală admite că rata anuală a inflaţiei, care în septembrie a ajuns la 15,88%, a crescut peste nivelul prognozat, în principal sub influenţa continuării scumpirii alimentelor procesate şi a energiei electrice, contrabalansată doar parţial de ieftinirea combustibililor. Oficialii băncii au declarat că se aşteaptă ca inflaţia să mai crească temperat spre finele anului 2022, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în primul semestru din 2024 şi se accentuează ulterior, rămânând totuşi la capătul orizontului proiecţiei uşor deasupra intervalului ţintei.

La numai o săptămână, în 14 noiembrie, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a arătat că vom avea, la finalul anului 2022, o rată a inflaţiei de 16,3%, urmând ca şi la sfârşitul lui 2023 să avem tot o inflaţie din două cifre, de 11,2%. Abia în septembrie 2024, BNR prognozează că inflaţia ar urma să atingă doar 4,2%, în condiţiile unor efecte de bază importante asociate tot evoluţiei preţurilor la energie.

• Rectificare bugetară pozitivă, prin prisma amânării unor investiţii publice

Situaţia macroeconomică creionată în rapoartele BNR se reflectă şi în analizele efectuate la nivelul Guvernului, chiar dacă execuţia bugetară pe primele zece luni ale anului 2022 publicată de Ministerul Finanţelor în 25 noiembrie prezintă o stare bună a bugetului de stat.

Conform execuţiei bugetare, deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,37% din PIB după primele zece luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2021, când s-a situat la 4,06% din PIB.

"Execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 47,12 miliarde lei, în scădere faţă de deficitul de 47,98 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021", semnalează Ministerul Finanţelor, care mai arată că ţinta de deficit pentru anul în curs este de 5,8% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 378,80 miliarde lei în perioada ianuarie-octombrie 2022, cu 22,7% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în sumă de 425,92 miliarde lei, ceea ce înseamnă, în termeni nominali, o creştere cu 19,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele zece luni ale anului 2022 au înregistrat o creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 30,2% din PIB la 30,5% din PIB.

Prin prisma acestor cifre, Guvernul a operat anterior, în şedinţa din 17 noiembrie 2022, a doua rectificare bugetară pozitivă din acest an. Conform acesteia, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 521,1 milioane lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 522,1 milioane lei.

Conform prognozei macroeconomice de toamnă care stă la baza rectificării, este de aşteptat ca Produsul Intern Brut să înregistreze o valoare nominală de 1.396,2 miliarde lei în anul 2022 (faţă de 1.372,5 miliarde lei avut în vedere la prima rectificare bugetară). Deficitul bugetului general consolidat se menţine la 80,1 miliarde lei, diminuându-se ca procent în PIB, de la 5,84% din PIB la 5,74% din PIB.

Au fost redistribuite fonduri pentru programele derulate la nivelul ordonatorilor principali de credite, care au impact în economie şi în sprijinirea populaţiei şi a companiilor. Rectificarea asigură finanţare pentru acordarea unui ajutor de stat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 şi au fost afectate de seceta pedologică. Au fost majorate şi sumele alocate proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, inclusiv din asistenţă aferentă PNRR.

Cu toate acestea, Consiliul Fiscal a precizat, în Opinia referitoare la ultima rectificare bugetară din acest an, că modificările financiare operate de Guvern sunt făcute în condiţiile în care mai multe proiecte prevăzute să fie realizate în acest an în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), nu au mai fost demarate, ceea ce a dus la revizuirea cu aproape 6 miliarde lei a cheltuielilor pentru investiţii. În privinţa investiţiilor, documentul citat avertizează că sunt probleme majore, înregistrându-se o diferenţă de 20,6 miliarde lei faţă de prima rectificare bugetară adoptată de Guvern în 18 august.

De asemenea, în opinia Consiliului Fiscal se face referire şi la faptul că Guvernul a majorat semnificativ, cu 4,5 miliarde lei, cheltuielile cu dobânzile.

Mai mult, membrii Consiliului Fiscal afirmă că există o sursă importantă de incertitudine privind deficitul bugetar pentru anul 2022, incertitudine reprezentată de impactul bugetar al schemelor de compensare în energie.

• 1,3 lei/kwh - preţul maxim al electricităţii

Referitor la schemele de compensare în energie, în 23 noiembrie, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat cu modificări OUG 119/2022 privind energia, modificarea principală fiind stabilirea unui preţ maxim la energia electrică de 1,3 lei/kWh pentru toţi consumatorii indiferent de nivelul de consum. Potrivit legii adoptată de Parlament, preţul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică este de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 septembrie 2022 - 31 decembrie 2022 de către clienţii casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 0 şi 100 KW inclusiv, maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 ianuarie 2023 - 31 martie 2025 de către mai multe categorii de clienţi printre care clienţii casnici al căror consum lunar este cuprins între 0 şi 100 KW inclusiv, clienţii casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor sau cei care au în întreţinere cel puţin trei copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani, în cazul în care urmează o formă de învăţământ.

Preţul facturat va fi maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul realizat în perioada 1 septembrie 2022 - 31 decembrie 2022 de către clienţii casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 a fost între 100,01 şi 300 kW pentru un consum lunar care este de maximum 255 kW. Tot un preţ maxim de 0,80 lei/kW, cu TVA inclus, va fi pentru consumul realizat în perioada 1 ianuarie 2023 - 31 martie 2025 de către clienţii casnici al căror consum lunar la locul de consum este cuprins între 100,01 şi 255 kW. Consumul de energie electrică cuprins între 255 şi 300 KW/lună se facturează la preţul maxim de 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus, iar în cazul în care consumul depăşeşte 300 KW/lună, tot ce depăşeşte 300 KW se facturează la preţul maxim de 1,3 lei/kWh.

Pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum de agenţii economici şi instituţiile publice, preţul maxim va fi de 1 leu/kWh, cu TVA inclus, diferenţa de consum lunar de energie electrică urmând a fi facturată la preţul maxim de 1,3 lei kWh, cu TVA inclus, în baza declaraţiei pe propria răspundere a reprezentantului legal. De aceste preţuri vor beneficia următorii consumatori: IMM-uri, operatorii/operatorii regionali ce prestează/furnizează serviciile de utilităţi publice, operatorii economici din domeniul industriei alimentare, precum şi cei din domeniul agriculturii şi pescuitului, autorităţile şi instituţiile publice locale, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiile şi societăţile comerciale de interes judeţean, municipal sau local, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, precum şi aeroporturile care sunt în subordinea Ministerului Transporturilor.

Totodată, preţul va fi plafonat la maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul integral al spitalelor publice şi private, al unităţilor de învăţământ publice şi private, al creşelor, al furnizorilor de servicii sociale publici şi privaţi.

În ceea ce priveşte preţul maxim la gaze naturale, noua lege prevede că acesta este de 0,37 lei/Kwh în perioada 1 aprilie 2022 - 31 martie 2025.

Preţurile plafonate se aplică pentru un singur loc de consum al fiecărui client al companiei furnizoare.

Noua lege mai prevede că, începând cu 1 septembrie 2022 şi până la 31 martie 2025, producătorii de energie electrică, entităţile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfăşoară activitatea de trading şi agregatorii care tranzacţionează cantităţi de energie electrică şsau gaze naturale pe piaţa angro, precum şi partenerii din contractele financiare de asigurare a riscurilor (contracte de hedging) ai producătorilor de energie electrică plătesc o contribuţie la Fondul de Tranziţie Energetică.

În 11 noiembrie, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care introduce un mecanism de achiziţie centralizată de energie electrică, menit să limiteze veniturile obţinute de producătorii de energie electrică. Achizitor unic este stabilit Operatorul pieţei de energie electrică şi de gaze naturale "OPCOM" S.A., iar preţul de vânzare va fi de 450 lei/MWh. Mecanismul de achiziţie centralizată se aplică producătorilor ale căror capacităţi de producere totalizează o putere instalată mai mare sau egală cu 10 MW şi furnizorilor de energie electrică care au contracte încheiate cu clienţi finali, operatorului de transport şi de sistem energie electrică şi operatorilor de distribuţie energie electrică, pentru acoperirea consumului propriu tehnologic al reţelelor exploatate de aceştia.

Mecanismul de achiziţie centralizată nu se aplică operatorilor economici producători de energie electrică din surse regenerabile de energie, capacităţilor de producere a energiei electrice intrate în funcţiune după data de 1 aprilie 2022, şi nici producătorilor cu capacităţi de producere de energie electrică şi termică în cogenerare care livrează energie termică în SACET. Pe perioada utilizării mecanismului de achiziţie centralizată de energie electrică preţul plătit de achizitorul unic producătorilor de energie electrică, pentru cantităţile de energie electrică vândute de aceştia prin intermediul acestui mecanism, este de 450 lei/MWh, acelaşiu preţ fiind şi la vânzarea energiei respective de către OPCOM furnizorilor de energie electrică. Încălcarea mecanismului de achiziţie centralizată se pedepseşte cu amenzi de la 1% la 5% din cifra de afaceri.

În plan energetic, mai menţionăm că Guvernul a aprobat, în 9 noiembrie, un act normativ prin care a fost ajustată formula de calcul a preţurilor pentru serviciile de transport feroviar de cărbune aplicate de complexurile energetice. Prevederile ordonanţei de urgenţă se aplică acordurilor-cadru/contractelor sectoriale de servicii în curs de derulare, indiferent de durata de execuţie a acestora, iar măsura luată are în vedere evitarea blocajului în asigurarea transportului feroviar de cărbune la complexurile energetice privind furnizarea agentului termic către consumatorului final.

• Noile legi ale justiţiei, salutate de Comisia Europeană

Noiembrie 2022 reprezintă luna în care, la peste 15 ani de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, s-a ivit oportunitatea ridicării Mecanismului de Cooperare şi Verificare impus României de către Comisia de la Bruxelles, în 2007, imediat după aderare.

Curtea Constituţională a României a fost prima instituţie care a risipit orice îndoială cu privire la conformitatea noilor legi ale Justiţiei adoptate de Parlament în cursul lunii octombrie. CCR a respins, în 9 noiembrie, obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de USR, Forţa Dreptei, AUR şi Avocatul Poporului, cu privire la legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, legea de organizare judecătorească şi legea privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Imediat, în 15 noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat cele trei legi importante, iar în 22 noiembrie Comisia Europeană a anunţat că MCV va fi ridicat pentru ţara noastră, deoarece cele mai importante recomandări din rapoartele anuale au fost implementate de autorităţile de la Bucureşti, urmând ca de acum înainte funcţionarea statului de drept din România să fie verificată anual prin mecanismul Rule of Law aplicabil tuturor statelor membre ale UE.

Anterior, în 18 noiembrie, şi Comisia de la Veneţia - organism care aparţine Consiliului Europei - a publicat Opinia cu privire la cele trei legi ale justiţiei. Deşi experţii Comisiei respective au criticat anumite aspecte, per ansamblu, în concluziile Opiniei exprimate, aceştia arată că în ansamblul lui noul pachet de acte normative aşează sistemul judiciar din România pe direcţia corectă.

Anunţul Comisiei Europene privind ridicarea MCV pentru ţara noastră a avut efect şi în privinţa problemei aderării României în spaţiul de liberă circulaţie - Schengen, deoarece s-a adăugat rapoartelor favorabile întocmite atât de Comisie, cât şi de experţii olandezi cu privire la îndeplinirea de către autorităţile de la Bucureşti a tuturor normelor prevăzute în aquis-ul comunitar pentru intrarea în zona respectivă.

Astfel că, prin prisma celor de mai sus şi a activităţii diplomatice intense desfăşurată la Bruxelles, Haga, Stockholm şi Viena de către reprezentanţii ţării noastre, se aşteaptă un vot favorabil pentru aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, în şedinţa din 8 decembrie a Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene.

Dacă acest rezultat aşteptat va fi obţinut, trebuie menţionat că la acest lucru a contribuit şi modul impecabil în care autorităţile de la Bucureşti au organizat în perioada 28-30 noiembrie în ţara noastră Reuniunea Liderilor de la Munchen şi Reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre NATO, evenimente care au pus România într-o lumină externă favorabilă şi care au evidenţiat încă o dată importanţa pe care comunitatea politică internaţională o acordă regiunii Mării Negre.

Lucrările ministerialei NATO de la Bucureşti au fost conduse de preşedintele Klaus Iohannis şi Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei, la eveniment participând toţi miniştrii de externe din cele 30 de state membre, inclusiv secretarul de stat american Antony Blinken.

• DNA continuă curăţenia în instituţiile statului

Trecerea în revistă a principalelor evenimente de luna trecută nu se putea încheia fără menţionarea faptului că procurorii anticorupţie continuă instrumentarea unor dosare importante care vizează actuali sau foşti lideri politici. În 27 noiembrie, Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa reţinerea pentru 24 de ore a lui Niculae Bădălău, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi, fost lider PSD şi şef al organizaţiei social-democrate judeţene Giurgiu, pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită în formă continuată şi de trafic de influenţă.

Potrivit procurorilor DNA, în 9 august şi 19 noiembrie 2022, vicepreşedintele Curţii de Conturi ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un contract privind "Reabilitare sistem de alimentare cu apă potabilă", estimat la valoarea de 7.071.925 lei fără TVA, unei societăţi administrată de o rudă a acestuia, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unei persoane din conducerea Companiei Naţionale de Investiţii, pe care ar fi promis că o va determina să asigure finanţarea a două proiecte depuse la această instituţie de către primăria respectivă.

Procurorii arată că în data de 25 noiembrie 2022, prin intermediul aceluiaşi om de afaceri, Niculae Bădălău i-ar fi remis edilului 35.000 lei, reprezentând o parte din suma de bani promisă. În total, vicepreşedintele Curţii de Conturi i-ar fi promis primarului suma totală de 170.000 euro, ce reprezintă procentul de 7% din valoarea celor două contracte.

Menţionăm că, ulterior reţinerii de către DNA, judecătorul pentru drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Bucureşti a emis un mandat de arestare preventivă de 30 de zile pentru Niculae Bădălău.