Noile prevederi fiscale trebuie dublate de eforturi pentru creşterea colectării

Modificările fiscale anunţate zilele acestea de autorităţi vor avea un impact moderat asupra mediului de afaceri, însă, dincolo de complexitatea şi de efectul lor direct asupra contribuabililor vizaţi, este de apreciat faptul că multe dintre acestea, programate să se aplice de la 1 ianuarie 2023, sunt supuse dezbaterii şi aprobării cu şase luni înainte de intrarea în vigoare, aşa cum prevede Codul Fiscal de multă vreme. Până acum, puţine au fost situaţiile în care această regulă a fost respectată. Pe de altă parte, în paralel cu măsurile anunţate, trebuie continuate demersurile pentru creşterea colectării la bugetul de stat, astfel încât pe termen mediu să poată fi evitate discuţiile legate de necesitatea majorării taxelor.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor cuprinde prevederi din multiple arii de practică fiscală, printre care impozitarea directă, impozitarea indirectă sau taxe locale.

Majorarea impozitului pe dividende ar trebui corelată cu reducerea taxelor pe muncă

În sfera impozitelor directe, una dintre cele mai importante măsuri este cea referitoare la regimul de impozitare aplicabil microîntreprinderilor. În acest caz, proiectul prevede diminuarea plafonului de încadrare în categoria microîntreprinderilor de la o cifră de afaceri de un milion de euro, la 500.000 de euro, obligativitatea de a avea cel puţin un angajat (astfel că rămâne valabilă doar varianta impozitării cu 1% din cifra de afaceri) şi limitarea la 20% a veniturilor obţinute din consultanţă şi management. În plus, având în vedere că autorităţile au constatat că mulţi investitori îşi fragmentau activităţile desfăşurate pentru a beneficia de regimul fiscal mai favorabil, în proiect se propune ca un acţionar/asociat să nu poată deţine mai mult de trei societăţi eligibile să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor. Limitarea sferei de aplicare a acestui regim fiscal este asumată de România şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi este necesară inclusiv în perspectiva introducerii impozitului minim pe profit la nivel global în statele europene şi, implicit, în România. În ţara noastră, impozitul pe profit este de 16%, însă, în prezent, majoritatea companiilor intră în categoria microîntreprinderilor şi sunt impozitate ca atare. Astfel, în momentul în care se va introduce impozitul minim pe profit la nivel global de 15%, conform acordului internaţional încheiat la nivelul Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), ţara noastră ar avea de pierdut, dacă nu ia măsuri pentru a include mai multe companii în sfera impozitului pe profit.

O altă propunere importantă din sfera impozitelor directe este cea referitoare la majorarea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, care urmăreşte, printre altele, să descurajeze utilizarea veniturile din dividende de către anumite societăţi pentru remunerarea angajaţilor. Însă, pentru a avea efectul scontat, o astfel de măsură ar trebui însoţită de diminuarea taxelor pe muncă, care sunt necompetitive în ţara noastră.

În plus, proiectul mai prevede eliminarea impozitul specific, aplicabil în domeniul HoReCa, începând cu data de 1 august 2022, iar entităţile supuse anterior acestui impozit vor fi taxate cu 1% pe cifra de afaceri (similar microîntreprinderilor).

Facilităţile din construcţii şi agricultură, restrânse

În zona impozitului pe venit, una dintre cele mai importante măsuri vizează facilităţile din construcţii, valabile din 2019, şi pe cele din agricultură şi industria alimentară, introduse recent, şi prevede, printre altele, reducerea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale, de la 30.000 de lei lunar la 10.000 de lei lunar. Aşadar, pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 de lei, nu se mai aplică facilităţile fiscale. Eliminarea graduală a stimulentelor fiscale acordate în anumite domenii este, de asemenea, prevăzută în PNRR, însă, cel puţin în cazul facilităţilor din domeniul agricol, atât introducerea lor, după aprobarea PNRR, cât şi modificarea regulilor de aplicare într-un timp atât de scurt reprezintă o dovadă de inconsecvenţă.

De asemenea, proiectul mai conţine şi alte măsuri din sfera impozitelor directe, cum ar fi taxarea veniturilor din jocurile de noroc cu cote cuprinse între 10% şi 40% sau o serie de deduceri la aplicarea impozitului pe venit.

Plafonul pentru cota redusă de TVA la locuinţe, redus după ce a fost majorat

În zona de impozite indirecte, cele mai multe măsuri vizează cotele reduse de TVA şi accizele. Astfel, autorităţile propun, printre altele, majorarea TVA în domeniul HoReCa de la 5% la 9% şi eliminarea cotei reduse de TVA de 9% pentru băuturile nealcoolice care conţin adaos de zahăr sau alţi îndulcitori sau aromatizate (intră pe cota standard de 19%). O altă măsură în domeniu este cea referitoare la aplicarea cotei reduse de TVA de 5% la achiziţia de locuinţe - la începutul acestui an a fost majorată valoarea maximă pentru care se poate aplica această cotă, de la 450.000 de lei la 700.000 de lei, iar acum autorităţile propun reducerea plafonului la 600.000 de lei.

În cazul taxelor locale, printre altele, proiectul propune eliminarea sintagmei "clădire cu destinaţie mixtă", pentru simplificarea modului de calcul al impozitului pe clădiri. Totodată, valoarea impozabilă a clădirilor rezidenţiale se va calcula pe baza valorilor cuprinse în studiile de piaţă realizate de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, publicate anual pe pagina de internet a organizaţiei. Nu în ultimul rând, vor fi majorate limitele minime ale cotelor de impozitare atât pentru clădirile rezidenţiale, cât şi pentru cele nerezidenţiale.

Acestea sunt, în linii mari, măsurile propuse de autorităţi, al căror impact bugetar este estimat la 2,2 miliarde de lei venituri suplimentare la buget în 2022 şi la 13,4 miliarde de lei în 2023. Situaţia fiscal bugetară actuală indică, în mod evident, necesitatea majorării veniturilor la bugetul de stat, însă, având în vedere provocările cu care se confruntă contribuabilii activi în România în această perioadă, este recomandat ca atenţia autorităţilor să se concentreze, pe viitor, în principal pe măsuri de creştere a colectării veniturilor la bugetul de stat, prin reducerea evaziunii fiscale, astfel încât să ofere contribuabililor corecţi un mediu predictibil şi concurenţial. Anul acesta au fost făcuţi, deja, paşi importanţi în acest scop, în direcţia digitalizării administraţiei fiscale, prin introducerea SAF-T (sistemul electronic de raportare fiscală), RO e-Factura sau RO e-Transport, iar demersurile de acest gen trebuie să continue.