NORI DE FURTUNĂ Datoria publică a şase ţări din ECE, sub cea a Spaniei

• Surplusul de lichiditate de pe pieţele din ECE ar trebui să menţină cererea locală de obligaţiuni de stat la un nivel ridicat

Datoria publică a şase ţări din regiunea ECE (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, România şi Croaţia) este sub 60% din PIB, mult mai redusă, atât în termeni nominali, cât şi relativi (ca procent din PIB) decât cea a ţărilor din zona euro, arată un raport al Erste Group.

"Datoria publică însumată a Ungariei, Republicii Cehe, Slovaciei, României şi Croaţiei este de aproximativ 200 miliarde euro, adică mai puţin decât datoria publică a Greciei, de 300 miliarde de euro. Dacă adăugăm şi Polonia, datoria publică a întregii regiuni ECE s-ar situa sub 400 miliarde de euro - la un nivel mai scăzut decât cea din Spania, estimată la 700 miliarde de euro şi reprezentând mai puţin de un sfert din datoria publică a Italiei, estimată la 1.800 miliarde de euro", potrivit raportului citat.

Analiştii sunt de părere că nivelul mult mai scăzut al datoriei publice actuale şi al deficitelor bugetare din ţările din regiunea ECE în comparaţie cu cele din zona euro va face ca împrumuturile contractate de aceste state să fie mult mai reduse. "Republica Cehă, Slovacia şi România vor beneficia de nivelurile scăzute ale datoriei lor publice şi, prin urmare, de cele mai scăzute volume ale datoriei ajunse la scadenţă, de aproximativ 4-5% din PIB, care necesită refinanţare", arată analiştii Erste Group. Polonia, Croaţia şi Ungaria trebuie să refinanţeze volume mai mari de titluri de stat ajunse la scadenţă, reprezentând aproximativ 8-10% din PIB.

Chiar dacă nevoile de refinanţare sunt mai scăzute comparativ cu zona euro, rămâne valabilă întrebarea "cine va cumpăra datoria de stat din Ţările ECE-6?", se întreabă specialiştii Erste. Surplusul de lichiditate de pe pieţele ECE ar trebui să menţină cererea locală de obligaţiuni de stat la un nivel ridicat.

Pe de o parte, băncile vor continua să plaseze o mare parte a volumului crescut de depozite în titluri de stat, dat fiind că rata de creştere a creditelor va rămâne restrânsă. Cererea netă de titluri de stat a băncilor locale, generată de schimbarea intervenită la nivelul depozitelor şi creditării, ar trebui să totalizeze aproape 1% din PIB.

În afară de bănci, cererea de titluri de stat venită din partea fondurilor locale de pensii, a companiilor de asigurări şi a fondurilor mutuale va ajunge la aproximativ 0,5 - 2% din PIB, în 2010. Polonia a reuşit să emită euro-obligaţiuni la începutul acestui an şi este foarte probabil ca şi Republica Cehă, Ungaria, România, Slovacia şi Croaţia să abordeze pieţele internaţionale, ceea ce ar trebui să ducă la o relaxare a situaţiei de pe pieţele locale de obligaţiuni.

Deficitele bugetare din regiunea ECE au crescut. Acum, ţările din regiune trebuie să-şi facă temele pentru a inversa evoluţia negativă. Un indicator important pentru datoria publică este procentul de titluri de stat deţinute de nerezidenţi. Atunci când procentul acestora este ridicat, creşte şi probabilitatea unui exit rapid. Acesta este cazul Greciei, unde aproximativ două treimi din datoria publică (90% din PIB) sunt deţinute de nerezidenţi, prin investiţii în obligaţiuni de stat greceşti. Comparativ, în ţările ECE, acest raport este de aproximativ 1/4 (2-23% din PIB).

Pentru a-şi majora veniturile, multe dintre ţările ECE (Ungaria, CroaŢia, Republica Cehă) s-au bazat pe creşterea TVA-ului. România a evitat să majoreze TVA-ul, însă a introdus măsuri care îi vor permite să respecte cerinţele FMI în 2010 (reducerea costurilor de personal în sectorul public, eliminarea altor cheltuieli opţionale, precum şi anumite schimbări structurale, cum ar fi revizuirea legii pensiilor). Ungaria se evidenţiază ca lider în consolidarea fiscală - a reuşit să îşi reducă deficitul bugetar de la 9,4% la mai puţin de 4% din PIB în trei ani, în pofida unei creşteri economice lente şi a faptului că a fost afectată puternic de criza economică globală.

Potrivit analiştilor Erste, dat fiind faptul că deficitele ţărilor din ECE sunt mai scăzute decât media zonei euro şi că unele dintre ţări au început consolidarea fiscală mai devreme, acest proces are şanse mai mari de reuşită şi va fi mai puţin dureros decât pentru ţările din zona euro.

< link >https://www.bursa.ro/on-line/s=international&articol=75929.html< link2 >Criza din Grecia trimite investitorii pe pieţele est-europene< link3 >