Norica Nicolai: "Este nevoie de o anchetă judiciară, privind existenţa închisorilor CIA, la Bucureşti"

CĂTĂLINA N. MĂNOIU
Ziarul BURSA #Miscellanea / 11 decembrie 2014

Norica Nicolai: "Este nevoie de o anchetă judiciară, privind existenţa închisorilor CIA, la Bucureşti"

Ancheta Senatului SUA asupra activităţilor CIA pe glob a scos la lumină detalii care pun sub semnul întrebării rezultatele investigaţiei realizate de Comisia parlamentară de anchetă CIA, înfiinţată în anul 2005 şi prezidată de Norica Nicolai, senator PNL, la aceea vreme.

Europarlamentarul PNL Norica Nicolai a afirmat, ieri, că îşi menţine declaraţia făcută în anul 2006, potrivit căreia pe teritoriul statului român nu au existat închisori CIA. Domnia sa ne-a spus: "Categoric menţin declaraţia, pentru că nu este doar declaraţia mea, este concluzia anchetei parlamentare. Eu pot să spun următorul lucru, că este nevoie de o anchetă judiciară, pentru că Parlamentul nu poate să se substituie justiţiei. Un parlamentar nu are dreptul să facă percheziţii, să ia declaraţii, să facă interogatorii şi toate mijloacele de probă pe care le are la îndemână justiţia. Eu consider şi refuz să fac comentarii vis-a-vis de informaţiile apărute în presă, atâta vreme cât nu am certitudinea veridicităţii informaţiilor, nu ştiu care sunt sursele şi dacă aceste informaţii sunt ca urmare a unor anchete demarate de un stat sau de o autoritate relevantă.

Tot ce comentez este raportul, care este despre altceva (n.r. - nu despre existenţa unei închisori CIA, pe teritoriul statului român). Clar, sunt cu totul alte subiecte în raport, îl am în faţă. Deci, acesta este conţinutul raportului şi este un raport corect de evaluare a modului în care au funcţionat, în baza unei legi americane, tehnicile de interogare. Senatul american a stabilit foarte clar că a fost depăşită limita admisă în ceea ce priveşte respectul faţă de drepturile omului, într-o anchetă judiciară.

De asemenea, în raport se mai afirmă că metodele au fost brutale şi mult mai rele decât cele care s-au prezentat, pentru că ele au acţionat în baza unei legi în SUA, USA PATRIOT Act (Uniting and Strengthening America by Providing Appropriate Tools Required to Intercept and Obstruct Terrorism Act of 2001). Raportul mai are analize despre relaţia dintre CIA şi Departamentul de Justiţie şi CIA este acuzată că a oferit informaţii eronate Departamentului de Justiţie şi de aceea se fac nişte analize ale unor situaţii de caz".

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, nu s-a putut pronunţa cu privire la raportul Senatului SUA, dat recent publicităţii, domnia sa declarând: "Am început deja să răsfoiesc primele pagini, are 480 de pagini, poate va fi mai dificil de parcurs într-un interval foarte scurt şi sigur sunt foarte curios şi eu ce există acolo. După cum ştiţi, a existat în România un exerciţiu de anchetă parlamentară care a concluzionat că nu există, că nu a existat o comisie de anchetă care şi-a desfăşurat activitatea cu cercetări, studii".

Cât priveşte activitatea Comisiei parlamentare de anchetă CIA , înfiinţată în anul 2005 şi prezidată de Norica Nicolai, ministrul de externe a mai afirmat: "Până la orice probă contrarie, evident că acest raport (n.r. - al Comisiei parlamentare de anchetă CIA) este unul care rămâne în continuare foarte valabil. Nu pot să mă pronunţ în niciun fel ipotetic pentru că în diplomaţie am învăţat un lucru: trebuie să vedem probele".

Comisia parlamentară de anchetă CIA a fost constituită în decembrie 2005, în urma unor informaţii potrivit cărora spaţiul aerian românesc ar fi fost survolat de avioane CIA care transportau deţinuţi. Comisia parlamentară a investigat, potrivit preşedintelui Norica Nicolai, peste 3.000 de zboruri, documente şi date ale operaţiunilor aeriene de pe teritoriul românesc, având în vedere, în special, aeroporturile militare din Bucureşti, Timişoara, Constanţa, Tulcea şi Feteşti.

La acea vreme, preşedintele comisiei de anchetă a închisorilor CIA, Norica Nicolai, dar şi vicepreşedintele George Maior (PSD) au negat atât afirmaţiile apărute în presa străină, cât şi cele diseminate de Dick Marty, demnitar elveţian, al cărui raport arăta că zborurile N313P din 25 ianuarie 2004 şi N313P din 22 septembrie 2003 ar fi transportat deţinuţi. Oficialii noştri au declarat, în urma anchetei, că "nu au coborât şi nu au urcat pasageri".

Norica Nicolai declara, în data de 16 iunie 2006, că există informaţii clare ce atestă faptul că, în România, nu există închisori pentru prizonieri supecţi de terorism şi că avioanele militare americane au aterizat pe aeroporturile româneşti exclusiv din motive tehnice.

Parlamentul European a adoptat, pe 10 octombrie 2013, o rezoluţie prin care cere autorităţilor române declanşarea rapidă a unei anchete "independentă, imparţială, detaliată şi eficientă" privind implicarea României în programul închisorilor CIA.

"Climatul de nesancţionare din jurul complicităţii statelor membre UE cu programele secrete de transfer şi detenţie ale CIA a permis continuarea violării drepturilor fundamentale, aşa cum rezultă din programele de supraveghere în masă dezvoltate de SUA şi de unele state membre", se arată în rezoluţia votată de eurodeputaţi, care vor că dreptul PE de a investiga astfel de violări în UE să fie întărit.

Totodată, ei au cerut instituţiilor UE şi statelor membre să investigheze în detaliu operaţiunile CIA.

Europarlamentarii sunt "foarte dezamăgiţi" de refuzul Comisiei Europene de a răspunde substanţial la recomandările făcute de Parlament în rezoluţia sa din septembrie 2012, adoptată că urmare a lucrărilor Comisiei temporare privind acuzaţiile de utilizare a statelor europene pentru transportul şi detenţia ilegale de prizonieri. Aceste recomandări sunt reintegrate în rezoluţia adoptată joi. Printre altele, membrii PE cer din nou Comisiei să investigheze dacă regulile UE au fost încălcate de unele ţări prin colaborarea cu CIA.

Parlamentul reiterează şi recomandările sale către Consiliu, cerându-i să facă o declaraţie de recunoaştere a implicării statelor membre în programul CIA.

Rezoluţia are ca adresă 13 state membre: Lituania, România, Polonia, Marea Britanie, Italia, Finlanda, Franţa, Suedia, Belgia, Grecia, Irlanda, Letonia şi Slovacia.

Solicitarea Parlamentului European privind demararea unei anchete referitoare la închisorile CIA din România este deja îndeplinită, o anchetă fiind în derulare, a precizat, pe 11 octombrie 2013, Ministerul de Externe.

"Faţă de apelul adresat autorităţilor române în Rezoluţia respectivă de a deschide rapid o anchetă independenţa, imparţială, cuprinzătoare şi eficienţă , MAE precizează că aceste măsuri au fost deja luate, solicitarea respectivă fiind deja îndeplinită", a precizat Ministerul de Externe, referindu-se la ancheta Senatului României din 2005.

Primii deţinuţi CIA ar fi ajuns în România în toamna anului 2003

În aprilie 2012, Abd al-Rahim al-Nashiri a reclamat România şi Bulgaria la CEDO

Primii deţinuţi ai CIA ar fi ajuns în închisoarea din România în toamna anului 2003.

Janat Gul, considerat un colaborator apropiat al liderilor al-Qaida, ar fi fost unul dintre prizonierii interogaţi la închisoarea din România. În aprilie 2005, cel care conducea centrul de detenţie din România raporta că acesta nu este un colaborator al reţelei teroriste, ci "mai degrabă un ţăran puţin educat, cu o viziune foarte simplă asupra vieţii". "A încercat să câştige ceva bani prin muncă puţină, astfel că a fost convins că uşurinţă să transporte oameni şi să facă comisioane pentru persoane de pe lista noastră", mai raporta şeful centrului de detenţie, precizând că Janat Gul n-a avut acces la genul de informaţii dorite de CIA.

Hassan Ghul, prins în ianuarie 2004 în regiunea kurdă a Irakului, a stat două zile la o închisoare CIA din Afganistan după care ar fi fost transferat în România, unde ar fi fost supus tehnicilor de interogare ale Agenţiei, fără a oferi însă noi informaţii, după ce în Afganistan oferise o serie de detalii privind activităţile Al-Qaida din Pakistan.

La centrul din România ar fi ajuns, în mai 2005, şi Abu Faraj al-Libi, considerat de CIA ca fiind al treilea în ierarhia al-Qaida, cu un rol important în acţiunile reţelei la nivel global, inclusiv în planificarea unor atacuri pe teritoriul american.

Deşi a fost supus tehnicilor de interogare ale CIA, al-Libi nu a oferit informaţii importante, anul următor fiind transferat la Guantanamo.

În 2005, şeful centrului din România, unde erau aduşi deţinuţi importanţi, se plângea de faptul că îi sunt trimişi ofiţeri fără experienţă, astfel că informaţii obţinute sunt "mediocre" sau "inutile".

În acel an, unul dintre prizonierii din România era Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri, care fusese anterior şi în alte centre de detenţie ale CIA.

În 20 aprilie 2011, Departamentul de Apărare al SUA a anunţat că Abd al-Rahim al-Nashiri a fost acuzat, în temeiul Legii comisiilor militare (Military Commissions Act) din 2009, printre altele pentru "omucidere cu încălcarea dreptului războiului" şi de "terorism" pe baza faptului că ar fi fost unul dintre lideri în atacul împotriva navei USS Cole din Yemen din 12 octombrie 2000, atac în urmă căruia au murit 17 marinari americani şi alţi 40 au fost răniţi, şi în atacul împotriva petrolierului francez MV Limburg din Golful Aden din 6 octombrie 2002, în urmă căruia a murit un membru al echipajului.

În aprilie 2012, al-Nashiri s-a adresat instanţei, reclamând România şi Bulgaria la CEDO.

El a susţinut în plângerea de la CEDO că, după transferul s-au din Polonia, a fost ţinut în detenţie secretă, inclusiv într-o o închisoare CIA din Bucureşti, numită "Bright Light", între 6 iunie 2003 şi 6 septembrie 2006, când a fost transferat la Guantanamo Bay.

Al-Nashiri spune că locul unde a fost deţinut la Bucureşti era subsolul unei clădiri guvernamentale, lucru pe care l-a aflat în 8 decembrie 2011.

În plângerea către CEDO se indică o serie de zboruri care ar fi avut la bord deţinuţi CIA, între 6 iunie 2003 şi 6 iunie 2006 când s-ar fi realizat transferurile lor.

Pe 7 februarie 2013, Parchetul instanţei supreme afirma că investigaţia autorităţilor române privind plângerea sauditului Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri, care reclamă deţinerea într-o închisoare CIA din România, se află în faza actelor premergătoare.

Faptul că România a găzduit o închisoare secretă a CIA (black site) a fost făcut public prima dată de Human Rights Watch pe 6 noiembrie 2005, potrivit Hotnews. Un raport al Consiliului Europei din 2006, a confirmat "că existenţa unei instalaţii secrete de detenţie poate fi presupusă în România" şi a constatat că România poate fi trasă la răspundere pentru complot cu programul CIA de detenţie şi extrădări extraordinare, potrivit raportului "Globalizing Torture", dat publicităţii pe 5 februarie 2013 de Open Society Justice Iniţiative.

Comisia Juridică şi pentru Drepturile Omului a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a adoptat în 2007, la Paris, raportul elaborat de raportorul special al Consiliului Europei, Dick Marty, privind închisorile CIA, care preciza că în Polonia şi România au existat centre de detenţie ale CIA între 2002 şi 2005, cu acordul preşedinţilor celor două ţări, potrivit AFP.

MAE a replicat atunci că raportul "nu aduce nicio probă care să confirme aceste alegatii, cu excepţia unor «surse», nenominalizate, a căror credibilitate nu poate fi estimată".

Un raport al Crucii Roşii publicat în martie 2009 arată că aproximativ 100 de suspecţi de terorism şi combatanţi inamici au fost deţinuţi în închisori secrete de la baze militare din opt ţări, inclusiv România, în cadrul unei "reţele de detenţie secrete", condusă de CIA.

C.I.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
digi.ro
aages.ro
danescu.ro
librarie.net
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

19 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9769
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7110
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3354
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9529
Gram de aur (XAU)Gram de aur399.1947

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
petreceriperfecte.ro
targuldeturism.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb