Nou record de piaţă la români

Ştirea bombă a zilei este că Goldart şi-a mutat şedinţa din înghesuita zi de joi în mult mai practica şi potrivita miercuri, care şi ea are tendinţa să se aglomereze. Mai era ceva? A, da, nişte detalii nesemnificative, cum că a fost atins nivelul de preţ record al pieţei româneşti din toate timpurile, 300 de mii de euro. Şi nu la Artmark, casa care lucrează numai cu cifre şi procente mari, ci la Goldart, una dintre cele mai serioase competitoare pe piaţa de artă. Şi nu cu Grigorescu şi/sau vreun car dotat cu boi de ale lui, şi nici cu nudurile concurentului de top Tonitza, ci cu mult mai subtilul Luchian şi chipuri romantice dragi lui.

Povestea este mult mai interesantă şi dacă nu vedem totul în noţiuni de concurenţă cu cuţitul în spate ne putem bucura de aceste evoluţii şi întâmplări. Ca de obicei, ca să putem înţelege cât mai bine şi să sesizăm accentele necesare, să o luăm uşor şi cronologic. Incredibilul nivel, aşadar, a fost atins miercurea asta, la o licitaţie organizată de Goldart. Aşa cum scriam mai sus, şedinţa nu s-a ţinut aseară, joia, ca de obicei, ci în miercurea precedentă, fapt ce ne permite să discutăm despre cele întâmplate acolo. Şi sincer ne bucurăm pentru asta. Ei bine, preţul acesta mare şi recordic a fost obţinut pentru o pictură de Lukian, nimeni altul decât marele nostru artist Ştefan Luchian, atât de rar pe piaţă, pe cât de scurtă i-a fost viaţa, la cote înalte de simţire şi de preţ. Pictura care a atras atâta bănet este "Două fete", două chipuri feminine tratate cu maaare simpatie, una din faţă şi alta din profil, şi dacă le priveşti mai atent începi să cazi la bănuială că este aceeaşi persoană, şi iubită pe deasupra.

Dacă vi se pare cunoscută imaginea recordmenă de la Goldart găsiţi motivul cu exact o săptămână în urmă, la licitaţia Artmark de Art Nouveau şi romantism, când o imagine aproape identică, diferenţele revelându-se doar la o cercetare foarte atentă, a fost vândută cu doar 100 de mii de euro, la minimul estimării. De altfel, ambele picturi au fost semnalate alăturat şi în scrierile lui Teodor Enescu, mai vechi sau mai recent publicate. Mai mult, indiferent de preţ, îi dăm dreptate celui care l-a plătit, ambele picturi sunt superbe, locul din topul topurilor este pe deplin meritat şi va rezista ceva timp.

Amândouă sunt uleiuri pe pânză dar, în timp ce pictura de la Goldart are exact 62,4 pe 77,6 cm, cea de la Artmark este de 61.5 pe 77 cm, ceea ce este cu totul altceva. "Două fete", cel vândut la Goldart, a fost în colecţia Bujor Teculescu din Braşov iar "Două muze" sau "Primăvara", de la Artmark, a aparţinut iniţial de tot avocatului Alexandru Vlădescu, a ajuns la fiica sa, Sanda Tocineanu, apoi la Dumitru Burada, al doilea soţ al acesteia, şi din 1996 se afla într-o colecţie, privată, desigur, din Germania. Pictura de la Goldart este ulterioară celei de la Artmark şi este semnată. Este un motiv care ne permite să bănuim că "Două muze" este un panou decorativ dintre cele realizate de artist, într-o profundă respiraţie Art Nouveau. Deşi semnată, chiar Lukian, pictura de la Goldart are pe spate o autentificare, din 1949, de Steriadi care o declară şi pe ea "panou decorativ".

O altă bănuială se referă la personajul ilustrat. La 30 de ani, Luchian ajunge la Alexandria, oraş puţin cunoscut, şi atunci, dar şi acum, şi nu pentru vreun turism masochist, ci pentru a picta la noua catedrală a oraşului. Invitaţia şi contractul veneau de la primarul Ştefan Vasilescu, dar nicio prevedere nu se referea la idila pictorului cu fiica primarului, Cecilia, pe care a desenat-o şi pictat-o preţ de cel puţin o vară. Pictura a şi fost expusă în 1899. Cel puţin o muză sau fată, dacă nu amândouă, faţă şi profil, din picturile aducătoare de euro şi recorduri ar putea fi numita şi iubita Cecilia Vasilescu. Cu indignare, protestăm împotriva ideii că fata sau muza din profil ar putea fi domna Primar, mama muzei, mama fetei, posibil mama soacră, mai ales că există documente cum că muza nu ar fi pozat în prezenţa mamei.

Există, într-adevăr, documente, ba chiar au fost de vânzare la Goldart. Întâmplarea de miercuri de la casa de licitaţie Goldart a fost unul dintre cele mai frumoase, mai sensibile şi mai pline de conţinut evenimente culturale dedicate vreodată lui Ştefan Luchian. Pino Caramitru, marele nostru actor care l-a interpretat chiar pe pictor în filmul lui Nicolae Mărgineanu, a citit fragmente din scrisorile lui Luchian. Şi nu orice scrisori ci chiar cele ce urmau să fie vândute pentru că, excepţională ofertă, casa Goldart a propus la vânzare un fond fantastic de scrisori, documente şi fotografii legate de viaţa pictorului care urma, în aceeaşi licitaţie, să doboare recordul la pictură pe piaţa românească. Pentru stimularea extazului amintim nenumărate şi nepreţuite scrisori de dragoste romantică rău de tot trimise de Luchian între anii 1898-1899 Ceciliei Vasilescu. Unul dintre loturi, evaluat la 1-1,2 mii de euro, cuprinde chiar corespondenţa Ceciliei din anii '50 care urmărea vânzarea scrisorilor primite de la Luchian în îndepărtata tinereţe. Goldart a oferit întreagă această ofertă la un preţ unic, de 12 mii de euro, care a urcat la adjudecare cu o mie, modalitate de cumpărare prin preemţiune care se practică, sub diferite forme, la casele mari din lumea normală. Privirile aruncate prin frazele lui Luchian ne fac să dorim ca, dacă nu le ştim păstrate cu sfinţenie în ceea ce ar trebui să fie Arhiva de aur a românilor, măcar să fie publicate, să ştim şi noi pur şi simplu. Dar să nu ne oprim numai la frivolităţi şi să remarcăm inclusiv fotografiile-document: imaginea de tinereţe a pictorului, alături de fratele său, Anibal, probabil singura existentă în Univers, fotografiile Ceciliei, la senectute, decenii după moartea lui Luchian, imaginile cu membri ai familiei, realizate în atelierul lui Carol Popp de Szathmary şi care provin din casa de pe strada Mendeleev, acum restaurant, cea cu mama lui Ştefan Luchian sau chiar cu el, în profilul reluat chiar de Steriadi într-o gravură.

În încheiere, să acredităm şi noi ideea că Alexandru Ghilduş, participând incognito la licitaţie, ascuns sub o frumoasă barbă albă, a cumpărat de fapt pictura cu o aşa încărcătură romantică pentru a o oferi soţiei sale, Luminiţa Ghilduş, director, proprietar şi fondator Goldart, la apropiata sa aniversare.