Nou termen astăzi, la ÎCCJ, în dosarul "Referendumul"

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) judecă astăzi un nou termen în dosarul "Referendumul", fiind aşteptaţi la audieri patru inculpaţi şi doi martori.

În acest dosar, Liviu Dragnea a fost trimis în judecată alături de peste 70 de persoane în legătură cu organizarea referendumului pentru demiterea preşedintelui în 2012.

La termenul din 30 martie, s-a adus în discuţie componenţa actualului complet, care s-a schimbat pe parcursul procesului, astfel că s-a cerut reaudierea unor martori şi inculpaţi în faţa noului complet de judecată şi s-a stabilit data de 8 aprilie pentru acest lucru.

ÎCCJ a emis mandat de aducere pentru unul dintre inculpaţi - Ilie Dude. De asemenea, instanţa a stabilit termen final al procesului data de 22 aprilie.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.

În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar şi de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 şi 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene de partid, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, dar şi primarilor din ţară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale", arăta DNA.

În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, preciza DNA.