Luna aberaţiilor politice

Peste 9,4 milioane de cetăţeni care s-au prezentat la urne în 24 noiembrie şi-au văzut opţiunile anulate de Curtea Constituţională a României, care, după ce în 2 decembrie a validat primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, a revenit asupra deciziei în 6 decembrie şi a anulat întregul scrutin prezidenţial, în momentul în care turul al II-lea era în derulare la secţiile de votare din străinătate. Scandalul privind anularea alegerilor prezidenţiale a continuat pe tot parcursul lunii decembrie, autorităţile bâjbâind în căutarea dovezilor necesare pentru întărirea deciziei CCR, în timp ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început un adevărat ping-pong cu Curtea de Apel Bucureşti privind declinarea competenţei de soluţionare a contestaţiilor depuse de suveranişti cu privire la decizia CCR şi Biroului Electoral Central.

În ciuda votului masiv pentru partidele suveraniste, care au luat în 1 decembrie 34% din voturile alegătorilor, guvernul a fost alcătuit de forţele pro-europene, mai puţin USR, care au decis că Marcel Ciolacu este cel mai bun premier pentru următorii patru ani. Acelaşi Ciolacu care a avut o guvernare ce ne-a lăsat la sfârşitul anului trecut, potrivit datelor preliminare ale Ministerului Finanţelor la 30 decembrie 2024, un deficit bugetar de peste 8,5% din Produsul Intern Brut, adică peste 190 miliarde lei, cu mult peste deficitul de 5% aprobat în anul 2023 prin legea bugetului de stat pentru anul 2024.

După rămânerea la butoanele guvernării, noua coaliţie PSD-PNL-UDMR (al[turi de grupul minorităţilor naţionale), speriată de prognoza Fitch privind perspectiva negativă a ratingului acordat ţării noastre, a adoptat ordonanţa trenuleţ în care a reintrodus taxa de stâlp, a majorat taxele aplicate producătorilor din energie, a diminuat pragul cifrei de afaceri pentru impozitarea microîntreprinderilor şi a anulat toate facilităţile fiscale de care beneficiau angajaţii din sectoarele construcţii, IT şi agricultură. Mai mult, prin noul act normativ s-a stabilit îngheţarea pensiilor în anul 2025, îngheţarea salariilor în sectorul bugetar şi suspendarea concursurilor pentru ocuparea unor funcţii publice.

• Umbra extremismului ameninţă democraţia

Ultima lună a anului trecut a fost marcată de rezultatul alegerilor parlamentare din 1 decembrie, dar şi de inconsecvenţa Curţii Constituţionale a României, care, după ce a validat în 2 decembrie turul I al alegerilor prezidenţiale şi a constatat că Elena Lasconi şi Călin Georgescu se vor confrunta în turul al II-lea din 8 decembrie, în 6 decembrie - în timp ce o parte dintre cetăţenii români din Diaspora îşi exercitau dreptul de vot la prezidenţiale - a anulat întregul scrutin pe baza documentelor prezentate de serviciile secrete în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării cu 10 zile înainte.

Decizia CCR a atras nemulţumirea votanţilor lui Georgescu, dar şi a celor care simpatizează cu AUR, POT şi SOS, partide parlamentare în urma votului din 1 decembrie, în care au obţinut 34% din mandatele din actualul Legislativ, care pe parcursul întregii luni au organizat mai multe proteste pentru reluarea turului II al alegerilor prezidenţiale. Hotărârea CCR şi procesul-verbal final întocmit de Biroul Electoral Central cu privire la anularea alegerilor prezidenţiale au fost contestate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât de Călin Georgescu şi de George Simion, cât şi de Partidul Oamenilor Tineri (POT) - formaţiunea politică ce l-a susţinut pe Georgescu la alegerile respective. Până la finalul lunii trecute toate solicitările depuse în acest sens la instanţe au fost respinse de magistraţi cu motivarea că deciziile CCR sunt obligatorii pentru toată lumea şi inatacabile.

În ceea ce priveşte alegerile parlamentare, în urma votului exprimat de peste 9,4 milioane de cetăţeni în 1 decembrie, a rezultat următoarea configuraţie a Parlamentului României: PSD-122 mandate, AUR-91 mandate, PNL-71 mandate, USR-59 mandate, SOS România-40 parlamentari, UDMR-32 parlamentari, POT-31 de mandate, Grupul Minorităţilor Naţionale - 19 mandate (la Camera Deputaţilor).

Imediat după alegerile din 1 decembrie, partidele pro-europene - PSD, PNL, USR, UDMR - au demarat negocieri pentru constituirea viitoarei coaliţii majoritare din Parlament care să dea şi noul guvern, negocieri în care au cooptat şi grupul minorităţilor naţionale. În urma divergenţelor de opinie cu privire la măsurile fiscale ce urma să fie luate pentru reducerea deficitului bugetar în anul 2025 şi care ar fi trebuit incluse în programul de guvernare, cei de la USR au refuzat să facă parte din viitoarea coaliţie de guvernare, astfel că, după acordul semnat de liderii PSD-PNL-UDMR şi reprezentantul Grupului Minorităţilor Naţionale şi după constituirea în 20 decembrie a noului Parlament, preşedintele interimar Klaus Iohannis, al cărui mandat a expirat în 21 decembrie, l-a desemnat pe Marcel Ciolacu premier însărcinat cu formarea noului guvern.

Guvernul Ciolacu 2 a trecut de votul Parlamentului în 23 decembrie, cu 240 de voturi pentru şi 143 împotrivă, după care, în aceeaşi zi, a depus jurământul de învestitură la Palatul Cotroceni. Parlamentarii AUR, SOS, POT şi USR au acuzat modul în care noii miniştri au fost audiaţi în comisiile de specialitate, prin intermediul procedurii pe repede-înainte, în care fiecare grup parlamentar a putut să adreseze o singură întrebare sau cel mult două pentru fiecare persoană nominalizată.

Potrivit votului exprimat de Parlament, componenţa noului Guvern este următoarea: Marcel Ciolacu - prim-ministru; Radu Marinescu - ministrul Justiţiei; Sorin Grindeanu - ministrul Transporturilor; Alexandru Rafila - ministrul Sănătăţii; Angel Tîlvăr - ministrul Apărării; Natalia Intotero - ministrul Culturii; Florin Barbu - ministrul Agriculturii; Simona Bucura Oprescu - ministrul Muncii şi Familiei; Bogdan Ivan - ministrul Economiei şi Digitalizării; Cătălin Predoiu - ministrul Afacerilor Interne; Sebastian Burduja - ministrul Energiei; Emil Hurezeanu - ministrul Afacerilor Externe; Daniel David - ministrul Educaţiei; Marcel Boloş - ministrul Fondurilor Europene; Mircea Fechet - ministrul Mediului; Tanczos Barna - ministrul Finanţelor; Csele Attila - ministrul Dezvoltării.

• Perspectivă negativă pentru ţara noastră

Înainte de constituirea Parlamentului şi de învestirea noului guvern, în 17 decembrie, agenţia de rating Fitch a revizuit de la stabil la negativ perspectiva IDR a României (datorii pe termen lung) şi a confirmat IDR la BBB-. Printre motivele invocate, Fitch a menţionat factori de risc politic, inclusiv "credibilitatea politică erodată" şi incertitudinea politică, dar şi derapajele fiscale şi cheltuielile nesustenabile. Potrivit comunicatului de presă emis de agenţia de rating, pe primul loc al factorilor cu pondere "ridicată" care au determinat decizia de revizuire a perspectivei se află "incertitudinea politică".

"Incertitudinea politică a crescut la niveluri ridicate, iar evaluarea noastră este că aceasta va avea probabil un efect negativ semnificativ asupra consolidării fiscale. Procesul alegerilor prezidenţiale a fost anulat de Curtea Constituţională după victoria surpriză în primul tur a candidatului ultranaţionalist Călin Georgescu, din cauza unor presupuse interferenţe electorale străine/ruseşti. De asemenea, Curtea Constituţională a prelungit mandatul actualului preşedinte, Klaus Iohannis, care trebuia iniţial să se încheie la 21 decembrie 2024, până la alegerea unui nou preşedinte", arată sursa citată.

De asemenea, Fitch remarcă ceea ce numeşte un "parlament mai divizat", cu o creştere a ponderii partidelor de extremă dreapta, rezultat în urma alegerilor parlamentare. În comunicatul de presă, se precizează: "Alegerile parlamentare, desfăşurate după primul tur al alegerilor prezidenţiale, au avut ca rezultat un parlament mai divizat, cu o creştere a numărului de partide de extremă-dreapta şi anti-UE, reflectând polarizarea crescândă a societăţii româneşti. Un nou guvern de coaliţie proeuropean format din patru partide este probabil să fie format înainte de sfârşitul anului 2024. Cu toate acestea, durabilitatea unei astfel de coaliţii este incertă, iar noile alegeri prezidenţiale, probabil programate cel mai devreme pentru martie 2025, vor menţine incertitudinea politică ridicată şi, în opinia noastră, vor întârzia probabil şi punerea în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală".

Un alt factor luat în calcul de cei de la Fitch este deficitul bugetar mare, deficit revizuit de agenţie în creştere, la 8,2% din PIB în 2024, cu un punct procentual peste previziunile pe care agenţia le făcea în august. Printre cauze, Fitch enumeră cheltuielile cu salariile în sectorul public şi "majorările nefinanţate ale pensiilor înainte de alegeri".

Experţii Fitch susţin: "Deteriorarea fiscală peste aşteptări reflectă în principal creşterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public şi majorările nefinanţate ale pensiilor înainte de alegeri. Impactul pe întregul an al creşterii pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale de anul viitor, ceea ce va face şi mai dificilă consolidarea viitoare. Deşi presupunem că o consolidare fiscală va începe în 2025, am revizuit în creştere previziunile noastre privind deficitul public general la 7,5% din PIB în 2025 şi 6,8% în 2026, mai mult decât dublu faţă de media BBB proiectată în prezent, de 3,2% în 2025-2026. În opinia noastră, este posibil ca o consolidare fiscală să se confrunte cu compromisuri dificile din cauza potenţialului impact negativ asupra creşterii economice deja reduse şi a riscului ca volatilitatea pieţelor financiare să crească costurile dobânzilor, slăbind şi mai mult poziţia fiscală. (...) Previziunile noastre indică o pantă ascendentă mai accentuată a traiectoriei datoriei în comparaţie cu anii anteriori, deoarece deficitele primare rămân mari şi creşterea nominală încetineşte semnificativ. În scenariul nostru de bază, ponderea datoriei publice în PIB va creşte de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste media actuală BBB proiectată la 56%, şi va continua să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB în 2028".

Fitch mai consideră că datoria externă netă va creşte de la 12% în 2023 la 20% din PIB în 2026, semnificativ peste procentul de 3% prevăzut pentru mediana "BBB", de la 12% în 2023.

Un plus pentru România este, potrivit Fitch, sectorul bancar solid: "Sectorul bancar din România este bine capitalizat (rata capitalului total de 25,0% la sfârşitul T324), profitabil (randamentul anualizat al activelor pe 9M24 de 1,9%) şi lichid, finanţarea provenind în principal din depozitele granulare ale clienţilor locali. În ciuda provocărilor economice, calitatea activelor a rămas solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,5%. Profitabilitatea a atins probabil vârful în 2023, dar ar trebui să rămână ridicată pentru băncile mari în următorii doi ani, deşi impozitul pe cifra de afaceri are un impact mai semnificativ asupra băncilor mici".

• Execuţie bugetară deficitară la 11 luni

Execuţia bugetului general consolidat în primele unsprezece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 125,72 miliarde lei, respectiv 7,12% din PIB faţă de deficitul de 73,55 miliarde lei, respectiv 4,58% din PIB aferent celor 11 luni ale anului 2023, a anunţat în 31 decembrie Ministerul de Finanţe, printr-un comunicat de presă.

Veniturile totale au însumat 523,94 miliarde lei în primele unsprezece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 12,7% (an/an), susţinut în principal de încasările din venituri curente - contribuţii de asigurări, TVA, accize, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit -, care includ şi efectele amnistiei fiscale instituite prin OUG 107/2024.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 649,66 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 20,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele unsprezece luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 3,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 33,6% din PIB la 36,8% din PIB.

• Ordonanţa Trenuleţ - pentru reducerea cheltuielilor bugetare

În aceste condiţii, dar şi pe baza planului pe şapte ani convenit cu Comisia Europeană în luna noiembrie, Guvernul a adoptat, în 30 decembrie 2024, celebra ordonanţă "Trenuleţ", ce introduce un set de măsuri fiscale şi bugetare care îşi propun să reducă deficitul bugetar, să susţină investiţiile publice şi să optimizeze funcţionarea statului prin reducerea cheltuielilor excesive.

Ordonanţa de urgenţă aprobată de Guvern se concentrează pe trei direcţii majore:

- Reducerea deficitului bugetar: Scăderea deficitului sub pragul de 7% din PIB în 2025, conform angajamentelor asumate faţă de Comisia Europeană.

- Stoparea risipei: Reducerea cheltuielilor statului cu 1% din PIB, prin optimizarea instituţiilor publice şi eliminarea cheltuielilor inutile.

- Creşterea veniturilor la buget: Reformele fiscale introduse prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) includ eliminarea facilităţilor fiscale şi majorarea cotei de impozitare a dividendelor.

Pentru a transforma statul într-un partener mai eficient pentru cetăţeni şi mediul de afaceri, actul normativ prevede:

- Îngheţarea salariilor bugetarilor şi suspendarea acordării premiilor şi bonusurilor.

- Comasarea instituţiilor publice: O reducere etapizată a agenţiilor de stat, coordonată de un nou Departament pentru eficientizarea activităţii guvernamentale.

- Îngheţarea angajărilor la stat: Reducerea treptată a personalului prin plecări naturale şi reconversie profesională spre mediul privat.

Ordonanţa introduce schimbări importante în domeniul fiscal, ce au drept scop creşterea veniturilor bugetare. Aceste schimbări se referă la majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10% (veniturile estimate în plus sunt de 1,4 miliarde lei), reducerea pragului pentru aplicarea cotei de impozitare a microîntreprinderilor la 250.000 euro în 2025 şi la 100.000 euro în 2026 (faţă de 88.500 euro cât a cerut Comisia Europeană) şi introducerea impozitului pe construcţii speciale (aşa numita taxă pe stâlp), impozit de 1% pe alte construcţii decât cele deja impozitate la nivel local, cu norme de implementare într-un termen de 90 de zile. Tanczos Barna, ministrul Finanţelor, a declarat după şedinţa de guvern că prima plată a acestei taxe se va face începând cu 1 iulie, iar a doua după 1 octombrie.

În ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor bugetare, aceasta va fi cuprinsă între 120 miliarde şi 130 miliarde lei, iar ministrul Finanţelor a arătat că diminuarea acestora este necesară deoarece execuţia preliminară pentru anul trecut arată un deficit bugetar cash de peste 8,5% din PIB, situându-l undeva în jurul cifrei de 150 miliarde lei. De aceea, guvernul a decis ca drepturile salariale să rămână la nivelul lunii noiembrie 2024 şi să anuleze bonusurile, premiile şi tichetele de masă, să contribuie doar cu jumătate din valoarea voucherelor de vacanţă acordate în sectorul bugetar, dar şi să facă reorganizări instituţionale prin comasarea unor agenţii şi instituţii publice, comasare ce ar urma să ducă la o disponibilizare de aproape 20-25% din personalul bugetar.

În motivarea deciziei de adoptare a ordonanţei trenuleţ, Guvernul a afirmat că măsurile respective nu reprezintă o formă de austeritate, ci o reaşezare fiscal-bugetară necesară, urmând ca pentru categoriile vulnerabile să fie acorda un sprijin one-off pentru pensionarii cu venituri mici, să fie redusă povara fiscală prin menţinerea competitivităţii fiscale şi să continuie investiţiile publice finanţate de la bugetul de stat prin programul "Anghel Saligny" şi prin PNDL.

• Mediul de afaceri, nemulţumit de prevederile Ordonanţei Trenuleţ

Întregul mediu de afaceri din România, de la sectorul IT&C la industria ospitalităţii, alimentară şi agricolă, a reacţionat vehement împotriva măsurilor fiscale adoptate de Guvern prin controversata Ordonanţă Trenuleţ. Reprezentanţii federaţiilor şi organizaţiilor patronale au transmis critici dure cu privire la măsurile propuse, pe care le consideră pripite şi dăunătoare pentru economie. Printre punctele principale de nemulţumire se numără:

- reducerea pragului pentru microîntreprinderi la 250.000 euro în 2025 şi la 100.000 euro în 2026 este condiserată o măsură "ilegală" şi "devastatoare" pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri)

- creşterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, aplicată intempestiv, va afecat grav planificarea fiscală a companiilor.

- eliminarea facilităţilor fiscale pentru IT&C, construcţii, agricultură şi industria alimentară va avea impact direct asupra competitivităţii acestor sectoare strategice.

Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii a fost de acord cu compromisul privind voucherele de vacanţă, dar a subliniat că "diminuarea plafonului pentru microîntreprinderi este o greşeală majoră" care, în combinaţie cu majorarea salariului minim, riscă să ducă la închiderea a jumătate din firmele mici. Industria alimentară, reprezentată de Romalimenta, a avertizat că eliminarea facilităţilor fiscale va determina creşterea preţurilor produselor şi scăderea competitivităţii producătorilor autohtoni. Potrivit reprezentanţilor Romalimenta, aceste măsuri favorizează produsele din import şi pun în pericol stabilitatea pieţei interne.

Federaţia Sindicatelor din IT&C (FSITC) a criticat eliminarea scutirilor fiscale, afirmând că măsura adoptată de Guvern afectează direct veniturile angajaţilor şi planificarea fiscală a companiilor din acest sector strategic. Sindicaliştii consideră că abordarea "ordonanţelor trenuleţ", adoptate în grabă şi fără consultare, subminează încrederea mediului de afaceri în statul român.

Federaţia Naţională PRO AGRO a atras atenţia asupra efectelor negative asupra agriculturii şi serviciilor conexe, menţionând că măsurile propuse vor adânci deficitul comercial pe produse alimentare. În opinia fermierilor, în contextul unor reglementări nefavorabile şi al competiţiei crescute din partea pieţelor externe, agricultura românească riscă să devină un simplu exportator de materii prime.

IMM România, Romanian Business Leaders (RBL) şi alte organizaţii patronale din mediul privat au solicitat, fără succes, Guvernului să amâne cu şase luni implementarea măsurilor fiscale şi să adopte măsuri concrete pentru reducerea cheltuielilor publice.

Citeşte Luna decembrie în cifre

Citeşte Mişcările de pe scena politică au adus volatilitate la BVB, în decembrie