Tribunalul UE: Audiere importantă în dosarul Pfizergate

Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, se va afla vineri, 15 noiembrie, din nou în atenţia publicului, prin prisma audierii programate de la ora locală 9:30 - ora Luxemburgului - de Tribunalul Uniunii Europene într-o cauză privind achiziţia vaccinurilor anti-Covid 19 aflată pe rolul instanţei respective.

Cauza, înregistrată sub numărul T-36/23, este o acţiune introdusă de Matina Stevi şi de publicaţia americană The New York Times împotriva Comisiei Europene, prin care reclamanţii solicită anularea deciziei Comisiei din 15 noiembrie 2022, prin care s-a refuzat punerea la dispoziţia solicitanţilor a mesajelor text de pe WhatsApp dintre Ursula von der Leyen şi Albert Bourla - CEO al companiei Pfizer, în perioada în care Executivul comunitar negocia acordul preliminar privind achiziţia de vaccinuri anti-Covid 19. Principalele motive invocate de reclamanţi sunt: încălcarea dreptului de acces la documentele publice, conform Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 şi a articolului 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene; excluderea nelegală a mesajelor text din categoria documentelor accesibile publicului; încălcarea principiului bunei administrări şi lipsa unei motivaţii adecvate în respingerea cererii de acces la informaţiile solicitate.

Audierea de vineri este considerată crucială pentru stabilirea limitelor transparenţei la nivelul instituţiilor UE, într-un caz care a captat atenţia publicului şi a stârnit îngrijorări legate de transparenţă şi responsabilitate în Uniune.

Amintim că, în plină pandemie, Ursula von der Leyen a purtat discuţii cu Albert Bourla, CEO-ul Pfizer, pentru a asigura o aprovizionare majoră cu vaccinuri pentru cetăţenii europeni. Potrivit jurnaliştilor de la New York Times, schimbul de mesaje text pe WhatsApp dintre cei doi ar fi fost decisiv pentru negocierea achiziţiei a 1,8 miliarde doze de vaccin, echivalentul a aproximativ patru doze pentru fiecare cetăţean european.

Problema a izbucnit după ce Comisia Europeană a refuzat să facă publice mesajele text în cauză, considerând că acestea nu reprezintă "documente" şi nu sunt, astfel, supuse normelor de transparenţă ale UE. Această decizie a provocat reacţii puternice, iar în 2023, ziarul The New York Times a iniţiat, la Tribunalul UE, un proces împotriva Comisiei, sub acuzaţia că ar fi încălcat legislaţia europeană privind transparenţa.

Potrivit site-ului de investigaţii Follow The Money (FTM), Nicole Taylor, purtătorul de cuvânt al The New York Times, a subliniat importanţa acestui proces, afirmând că dosarul ridică întrebări esenţiale despre supravegherea democratică în Uniunea Europeană şi despre accesul publicului la informaţii de interes major. În opinia sa, publicul continuă să fie privat de detalii importante despre condiţiile negociate ale unuia dintre cele mai mari contracte de achiziţie din istoria UE, ceea ce a generat suspiciuni cu privire la modul în care Comisia gestionează transparenţa şi responsabilitatea în cadrul Uniunii.

În urma audierii, judecătorii UE vor avea de decis dacă refuzul Comisiei Europene de a distribui mesajele text reprezintă o încălcare a legislaţiei de bază a UE privind transparenţa şi buna administrare. O decizie finală este aşteptată abia în anul următor, dar implicaţiile sale ar putea fi profunde. Dacă instanţa va decide în favoarea publicaţiei The New York Times, verdictul ar putea crea un precedent important pentru transparenţa la nivelul Uniunii Europene, după cum afirmă experta juridică Ilaria Fevola, potrivit sursei citate (FTM), de la ONG-ul "Articolul 19", care militează pentru libertatea informaţiei. O astfel de decizie ar putea sublinia deficienţele Regulamentului 1049, care defineşte dreptul la accesul publicului la documentele Uniunii Europene, dar nu include explicit mesaje text sau alte forme moderne de comunicare digitală.

Pe termen lung, un verdict favorabil New York Times ar putea duce la modificarea reglementărilor actuale pentru a include mesajele text în sfera documentelor oficiale. O astfel de reformă ar putea aduce UE în linie cu ţări precum Suedia, Finlanda şi Ţările de Jos, unde accesul la mesajele text ale oficialilor guvernamentali este reglementat şi accesibil publicului.

Menţionăm că şi ombudsmanul european, Emily O'Reilly, a lansat o investigaţie amplă asupra practicilor instituţiilor UE privind arhivarea mesajelor text. În concluziile sale, aceasta a recomandat ca oficialii să înregistreze şi să păstreze informaţii relevante, indiferent de mediu, şi a sugerat utilizarea tehnologiilor adecvate pentru a facilita această arhivare.