NU-I ÎN STATUTUL SĂU, DAR BNR se arată interesată de profitul băncilor

Profitabilitatea băncilor ar putea să fie afectată de unele iniţiative fiscale, avertizează Banca Naţională a României (BNR), în cadrul Raportului asupra stabilităţii financiare, care arată: "Observăm în continuare iniţiative legislative în domeniul financiar-bancar cu implicaţii majore asupra sectorului financiar, precum cele privind creanţele neperformante vândute de către instituţiile de credit sau cele referitoare la modul de stabilire a ratei dobânzii în contractele de credit. Anumite iniţiative legislative de natură fiscală pot afecta strategiile băncilor şi profitabilitatea acestora. De altfel, instituţiile de credit autohtone identifică drept cel mai important risc cu potenţial sistemic cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicaţii asupra solvabilităţii sectorului bancar, această evaluare menţinându-se constantă în ultimele 18 luni, băncile indicând o dificultate ridicată de gestionare a acestui risc".

Banca Centrală se exprimă asupra profitabilităţii sistemului bancar, în condiţiile în care reprezentanţii acesteia ne-au spus, recent, că BNR nu se ocupă de profiturile băncilor şi nici Statutul Băncii Naţionale nu prevede această atribuţie.

În contextul în care ministrul Finanţelor Publice Ionuţ Mişa a anunţat că majoritatea băncilor nu au plătit impozit pe profit, în ultimii cinci ani, din cauză că au raportat pierderi fiscale, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a subliniat, recent, că Banca Centrală nu are niciun fel de mandat şi nici atribuţii să facă propriu-zis un control fiscal, precizând: "Una este să faci o constatare că o instituţie nu are profit şi, deci, nu plăteşte impozit pe profit, şi alta e să te uiţi în contabilitate şi să constaţi că nu a făcut profit, pentru că unele operaţiuni au fost la marginea legii sau în afara legii. În măsura în care asemenea constatări se vor face şi se vor dovedi, bineînţeles că Ministerul de Finanţe trebuie să acţioneze ca atare şi noi le vom acorda tot sprijinul necesar".

Afirmaţia sa a urmat după declaraţiile şefului de la Finanţe, care precizase: "La 31 decembrie 2016, din 46 de bănci, 31 erau pe pierdere. Această pierdere totaliza 9,8 miliarde lei.

Sunt 15 bănci care au plătit impozit pe profit în ultimii cinci ani, aici fiind incluse şi cele care au plătit un singur an. Totalul impozitului plătit de aceste bănci în cei cinci ani este de 1,7 miliarde lei. Dezechilibrul este deja evident. Este vorba de tot felul de operaţiuni aşa numite de optimizare fiscală. Am iniţiat noi controale la bănci şi vom extinde aceste controale, pentru că sunt bani mulţi de adus la buget. Am finalizat controalele la două bănci, dintre care una este mare, mare de tot în sistem. La una dintre aceste instituţii controlul s-a finalizat prin a diminua pierderea fiscală de 650 de milioane de lei şi a stabili suplimentar de plată 104 milioane de lei. Această pierdere era artificial creată şi, prin acest control, am reuşit să scoatem la suprafaţă 650 de milioane plus alte 104 milioane. Diminuându-se pierderea, în anii următori acea bancă va plăti impozit pe profit. Nu va mai compensa impozit pe profit cu pierderile anterioare. Avem o instituţie bancară care de zece ani este pe pierdere. Ne întrebăm de ce ea mai activează în România?".

Întrebat de ziarul BURSA cum este posibilă continuarea activităţii unei bănci cu pierderi timp de zece ani consecutiv, Dan Suciu ne-a precizat, atunci, că BNR supraveghează nivelul fondurilor proprii şi condiţiile de prudenţialitate bancară, pe care instituţiile de credit trebuie să le îndeplinească pentru a funcţiona pe piaţă, adăugând că Banca Centrală nu verifică indicatorul de profitabilitate.

De altfel, Statutul BNR prevede că obiectivul fundamental al BNR este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor: "Principalele atribuţii ale BNR sunt:

- elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb;

- autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare;

- emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;

- stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;

- administrarea rezervelor internaţionale ale României".

BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, mai arată Statutul Băncii Centrale, arătând: "Banca Naţională a României are un rol intrinsec în menţinerea stabilităţii financiare, date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi prudenţială".

• Guvernul va impozita sumele transferate de multinaţionale în străinătate, în încercarea de a-şi reduce baza de impozitare

Guvernul a anunţat, recent, că va impozita sumele pe care companiile multinaţionale le transferă în străinătate "în încercarea de a-şi reduce baza de impozitare". Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor Publice a precizat, citat de Agerpres: "Se introduce Directiva Europeană pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaţionale - Directiva UE 1164/2016. Multinaţionalele care evitau până acum plata taxelor în România nu vor mai putea face acest lucru. Se va acorda, astfel, deducerea limitată a dobânzilor, se va introduce un impozit pentru sumele transferate în afara ţării de multinaţionale în încercarea de a-şi reduce baza de impozitare, vor fi împiedicate transferurile unor grupuri de firme către filialele lor din paradisurile fiscale şi nu vor mai fi oferite beneficii fiscale obţinute prin aranjamente abuzive între firme".

În luna martie, ţara noastră se alătura statelor şi jurisdicţiilor care militează împotriva transferului profiturilor, Executivul aprobând aderarea României ca asociat la Forumul de implementare a Proiectului BEPS (Erodarea bazei de impozitare şi transferul profiturilor). La începutul anului, în spaţiul public, au apărut mai multe acuzaţii la adresa multinaţionalelor care activează în ţara noastră, dar care îşi exportă profiturile în străinătate, neplătindu-şi impozitele la bugetul nostru de stat.

• Creanţele vândute de bănci recuperatorilor - posibil să fie răscumpărate de împrumutaţi la dublul preţului cu discount

Reamintim că este posibil ca datoriile vândute de bănci recuperatorilor să fie răscumpărate de împrumutaţi la dublul preţului cu discount, dacă proiectul de lege care prevede acest lucru va trece de Parlament.

Iniţiativa legislativă a fost aprobată în comisiile economică şi de buget din Senat. În ocazie, liberalul Daniel Cătălin Zamfir, preşedintele Comisiei economice din Senat, unul dintre iniţiatorii acestui proiect, ne-a declarat: "Iniţiativa noastră a trecut de cele două comisii de specialitate, deşi senatorul liberal Romulus Bulacu a votat împotrivă. Proiectul de lege este foarte important pentru consumatori, întrucât aceştia îşi pot răscumpăra locuinţele, în timpul proceselor din instanţă, la dublul preţului cu care au fost vândute către recuperatori, iar datoria va fi stinsă. Cu alte cuvinte, dacă imobilul a fost vândut cu 5000 de lei, în loc de 50.000 de lei cât era valoarea creditului, atunci debitorul îl poate răscumpăra cu 10.000 de lei".

Potrivit domnului Zamfir, împrumutaţii au drept de preempţiune asupra garanţiilor imobiliare în cauză. Senatorul ne-a mai spus că urmează să amendeze proiectul legislativ cu o prevedere care să presupună un termen de şase luni în care debitorii să-şi poată răscumpăra imobilul.

Daniel Zamfir anunţase încă din vară iniţierea acestui proiect de lege, ce reintroduce retractul litigios în contractele dintre consumatori şi bănci, eliminat în 2011.

Concret, iniţiativa legislativă prevede: "Cesionarul nu va putea pretinde de la debitorul care are calitatea de consumator mai mult decât dublul sumei plătite de acesta pentru a cumpăra creanţa de la cedent. (...) Debitorul-cedat care are calitatea de consumator se va putea elibera de datorie plătind cesionarului dublul preţului pe care acesta l-a plătit pentru a dobândi creanţa, fără costuri suplimentare".

• Piperea: "Riscul sistemic major produs de Legea dării în plată încă nu a avut loc"

Banca Centrală reiterează că Legea dării în plată şi cea privind conversia creditelor în franci elveţieni (CHF) nu au avut efecte majore asupra sistemului bancar.

Afirmaţia vine după ce, în timpul dezbaterilor pe cele două iniţiative legislative, BNR a susţinut tot timpul că aceste proiecte de lege reprezintă risc sistemic.

Menţionăm că, după ce au fost aprobate, Legea conversiei a fost declarată neconstituţională, iar, în ceea ce priveşte Legea dării în plată, Curtea Constituţională a României a decis că instanţa trebuie să stabilească existenţa impreviziunii şi, în consecinţă, băncile vor fi obligate să reconstituie contractele de credit, bazându-se pe realitatea actuală.

Raportul BNR prezentat zilele trecute subliniază, printre altele: "Impactul legilor privind darea în plată şi conversiei creditelor în franci elveţieni s-a atenuat de la data ultimului Raport".

Riscul sistemic major produs de Legea dării în plată încă nu a avut loc, avertizează avocatul Gheorghe Piperea, care a iniţiat, alături de Daniel Zamfir, respectiva reglementare. "Când oamenii vor vedea că toate Curţile de Apel resping procesele din instanţă, atât cele pe CHF, cât şi pe cele în euro, atunci nu vor mai avea de ales şi vor începe masiv să dea în plată, ca să se elibereze de datorie", a conchis specialistul.

BNR subliniază că, din perspectiva evoluţiei măsurilor direcţionate către sprijinirea debitorilor persoane fizice prin măsuri de restructurare sau conversie şi, respectiv, evoluţiilor privind darea în plată, se evidenţiază o serie de aspecte. Pe de o parte, creditele în franci elveţieni au continuat să se reducă (2,1 miliarde lei, în septembrie 2017), încorporând apelul la măsurile de conversie şi de restructurare. Numărul debitorilor îndatoraţi în franci elveţieni a scăzut cu 8% în prima jumătate a anului 2017, ajungând la aproape 35.000. Pe de altă parte, solicitările de dare în plată au continuat, dar cele mai multe notificări au fost depuse până la momentul pronunţării deciziei Curţii Constituţionale (26 octombrie 2016), ulterior intensitatea fenomenului diminuându-se. În prezent, există un număr de 7900 de solicitări de dare în plată (4 septembrie 2017), pentru expuneri de circa 2,2 miliarde de lei, numărul acestora crescând cu 26% faţă de sfârşitul anului 2016". Cea mai mare parte dintre solicitări sunt contestate în instanţă, subliniază Raportul BNR, adăugând că, deşi au o pondere scăzută, atât ca volum cât şi ca număr, creditele acordate persoanelor fizice denominate în franci elveţieni reprezintă 42% din solicitările de dare în plată. "Eforturile bilaterale de negociere între debitorii îndatoraţi în franci elveţieni şi creditori au continuat, dar într-un ritm mai redus de la ultimul Raport", mai subliniază Banca Centrală, conchizând: "Faţă de luna ianuarie 2015 (moment de referinţă, ca urmare a deciziei băncii centrale a Elveţiei de a nu mai interveni pentru prevenirea aprecierii CHF în raport cu moneda euro), acestea s-au concretizat în soluţionarea a 38.334 de cereri de modificare a termenilor (prin conversia a 25.179 de credite şi restructurarea altor 13.155), depuse în perioada ianuarie 2015-septembrie 2017, gradul de soluţionare fiind de 63%". BNR mai arată că cererile debitorilor de conversie a creditelor au fost îndeplinite într-o proporţie de 78%.