Nu noi am cerut mai mulţi bani, ci proiectul e mai scump

• (Interviu cu domnul Michael John Mix, directorul de proiect al Bechtel Internaţional pentru Autostrada Transilvania)

- Partea I -

Reporter: Care este stadiul lucrărilor la Autostrada Transilvania? Este adevărat că aţi finalizat doar cinci kilometri până în prezent?

Michael John Mix: Nu, nu este corect. Din păcate, ceea ce apare în presă nu reflectă progresul real înregistrat anul acesta. Spre exemplu, dacă luăm procentul de lucrări finalizate între lunile ianuarie şi octombrie am finalizat anul acesta aproape 21% din lucrările aferente judeţului Cluj. În toţi anii anteriori, din 2004 până în decembrie 2007, noi am realizat circa 24% din lucrare. Cu alte cuvinte, în doar zece luni, am dublat cuantumul lucrărilor finalizate în judeţul Cluj.

Reporter: Care ar fi traducerea procentelor în cifre absolute?

Michael John Mix: Ideea este că noi nu privim lucrurile din perspectiva verticală a autostrăzii. Preferăm să construim straturile autostrăzii unul câte unul pe distanţe lungi, pe secţiuni lineare. Realizăm fundaţia, drenajul, lucrările de excavaţie şi alte lucrări pregătitoare, iar ultima etapă ce are loc, pentru a asigura consecvenţa şi calitatea produsului, constă în turnarea asfaltului, de la un capăt la celălalt al secţiunii. Dacă ne gândim la fabricarea unei simple pături, una este să pui laolaltă petice de material, şi alta este să o ţeşi dintr-o singură bucată.

Reporter: Concret, ce aţi făcut anul acesta?

Michael John Mix: Anul acesta am transportat peste cinci milioane de metri cubi de material. Suficient cât să umpli Palatul Parlamentului de două ori cu pământ rezultat din excavaţii. Am preparat 125.000 de metri cubi de beton, cât o clădire de zece etaje, cu zece scări, iar acest beton trebuie împrăştiat în structură de-a lungul aliniamentului. Avem jumătate de milion de tone de materiale, de agregate, pentru asfaltare. Am fi putut lucra mai mult dar, pentru a construi o autostradă ai nevoie de terenul pe care să lucrezi.

Reporter: Deci aveţi materialele, dar vă lipseşte terenul...

Michael John Mix: Pentru a lucra în condiţii normale trebuie să-ţi fie predat aliniamentul.

Terenul trebuie cumpărat iar lucrările arheologice trebuiesc finalizate. Evident, lucrările arheologice sunt foarte importante din punct de vedere cultural, dar ele ar trebui finalizate pentru ca noi să putem lucra. De asemenea, reţelele de utilităţi trebuie mutate. Sunt foarte multe elemente majore de care avem nevoie şi care nu ne-au fost predate până acum.

Reporter: De ce suprafeţe de teren mai aveţi nevoie?

Michael John Mix: În prezent, 38% din terenul necesar pentru şantier nu ne-a fost predat încă, pe secţiunea din Judeţul Cluj, între Câmpia Turzii şi Gilău. Mai mult, terenul pe care îl avem la dispoziţie nu este continuu. Este ca o tablă de şah: trebuie să ne mutăm de la o parcelă la alta şi apoi să ne întoarcem la cea iniţială. Practic, nu putem lucra continuu. În plus, până acum nu am primit nicio bucată de teren pentru noduri rutiere. Nodurile rutiere sunt, de regulă, poziţionate lângă localităţile Câmpia Turzii, Turda, Cluj, Gilău şi, pentru că sunt atât de aproape de zonele urbane, sunt foarte multe utilităţi precum gaz, apă, electricitate, cabluri de telefon ce trebuie mutate. Dacă ne uităm la secţiunea din Judeţul Cluj, de 52,2 kilometri între Câmpia Turzii şi Gilău, 14% din această lungime nu a fost cumpărată de la proprietari. Aceştia nu şi-au primit banii nici până acum, iar 56% dintre utilităţile trebuie mutate şi nu au fost.

Reporter: Dar nu sunt autorităţile cele care ar trebui să mute utilităţile?

Michael John Mix: Totul se află sub administrarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Practic, 38% din terenul necesar nu ne-a fost predat pentru a putea lucra pe el. În ciuda tuturor acestor dificultăţi, am avut un an foarte bun, în care am realizat progrese importante, aproape 21% din lucrări în doar zece luni.

Reporter: Deci câţi kilometri din Autostrada Transilvania sunt asfaltaţi?

Michael John Mix: Răspunsul este zece kilometri. Dacă mă întrebaţi "Câţi kilometri de autostradă au straturi de pavaj?", pentru că unele porţiuni au asfalt şi altele o rocă de construcţii , atunci răspunsul este treizeci. Dacă ne gândim la timpul necesar asfaltării, şi aici iau în calcul o viteză de un kilometru pe zi, atunci putem spune că segmentul de 52 de kilometri poate fi terminat în mai puţin de două luni.

Reporter: Nu este cam puţin?

Michael John Mix: Partea cea mai importantă este să faci bine lucrările anterioare precum excavaţiile, ameliorarea, structura, drenajul, practic, toate lucrările ce conferă durabilitate unei autorstrăzi. Asfaltul este ultimul pas. Dacă ai un aliniament, dar nu poţi lucra aici şi nu poţi lucra acolo, iar nodurile rutiere nu sunt disponibile, iar bucăţi de teren sunt încă în proprietate privată, utilităţile nu au fost mutate, suntem nevoiţi să mutăm utilaje şi oameni din loc în loc încercând să păstrăm locurile de muncă şi să avansăm cu lucrările. Asta este ceea ce facem în clipa de faţă.

Reporter: În ce stadiu se află procesul de expropriere?

Michael John Mix: Vreau să precizez că lungimea totală a proiectului este de 415 kilometri, pe care am împărţit-o în opt sectoare. În prezent lucrăm în sectoarele 3c şi b în Judeţul Bihor şi în sectorul 2c în Judeţul Cluj. Până în prezent, am primit 35% din teren, ceea ce nu înseamnă mare lucru.

Nu avem nicio bucată de teren din celelalte sectoare, iar în cele în care lucrăm ne lipsesc porţiuni semnificative. În ciuda acestor dificultăţi, realizăm progrese importante. Nu ştiu de ce se pune accentul pe părţile negative şi nu pe progresele făcute.

Reporter: Poate pentru că este an electoral?

Michael John Mix: Dacă am fi primit terenul, dacă utilităţile ar fi fost mutate şi dacă finanţarea ar fi fost asigurată, pentru că finanţarea a fost o mare problemă pentru Guvern, volumul lucrărilor realizate în acest an ar fi putut fi dublu. Nu uitaţi că planul iniţial pentru acest an era de 117 kilometri. Conform contractului iniţial, ar fi trebuit să finalizăm 117 kilometri în patru ani. Acesta era planul.

Reporter: Aţi încercat să vorbiţi cu autorităţile? Preşedintele Traian Băsescu a încercat să renegocieze contractul la începutul mandatului său...

Michael John Mix: Şi aşa s-a şi întâmplat.

Reporter: S-a vehiculat că aţi cerut mai mulţi bani...

Michael John Mix: Nu. În primele zile de de după alegerile din 2004 am primit o solicitare să renegociem contractul, lucru ce a durat peste un an.

Anul 2005 a fost pierdut, iar lucrările au fost reluate în iunie 2006.

Reporter: Pe parcursul acelui an nu aţi lucrat deloc la autostradă?

Michael John Mix: Absolut deloc. Ni s-a spus să ne oprim pentru a renegocia contractul cu noul Guvern. Atunci, din cei patru ani trebuie să scădem unul. Unul şi jumătate. Am început în decembrie 2003, când am semnat contractul. Primele şase luni au fost ocupate cu proiectarea. În iunie 2004 am început lucrările, iar apoi a urmat campania electorală şi mai apoi renegocierea. Tot anul 2005 a fost pierdut şi am reînceput lucrările în iunie 2006. Cu alte cuvinte, am pierdut şi jumătate din 2006. Asta înseamnă că, în total, doi ani nu s-a lucrat.

Reporter: Este adevărat că s-au realizat 36 de kilometri şi că sunt deja probleme?

Michael John Mix: Nu, este o interpretare greşită a presei. Directorul de comunicare al CNADNR a spus că au fost executaţi 36 de kilometri pe secţiunea de la Câmpia Turzii la Gilău şi că, pe unele dintre pante, au existat alunecări şi trebuie făcute lucrări de consolidare. Unii reporteri au interpretat că pe 36 de kilometri sunt probleme. Este greşit: treizeci şi şase de kilometri sunt realizaţi în diferite faze. Pe secţiunile unde există pante sunt trei locaţii unde sunt probleme de stabilitate, dar se iau măsuri pentru consolidare. Este o lucrare în desfăşurare.

Reporter: Autostrada Transilvania este unul dintre cele mai mari proiecte din Europa...

Michael John Mix: Este cea mai mare autostradă în construcţie din Europa.

Reporter: Atunci cum a fost posibil ca acest proiect să vă fie acordat fără o licitaţie în 2003?

Michael John Mix: Dacă vreţi să ne întoarcem înapoi în timp...

Reporter: Da, pentru că, în presă, se face legătura între Bechtel şi Guvernul Năstase şi sunt zvonuri potrivit cărora s-ar fi cerut mită...

Michael John Mix: S-a afirmat la acea vreme că procedura de acordare a contractului a fost discutabilă şi netransparentă. Eu cred că regulile au fost urmate întocmai. În primul rând, trebuie spus că Guvernul României a fost acela care ne-a abordat, solicitându-ne să luam în considerare posibilitatea de a dezvolta infrastructura României. Fiind o companie privată, bineînţeles că am acceptat această solicitare.

Reporter: Dar cine anume din Guvern v-a abordat?

Michael John Mix: Cred că Ministrul Transporturilor este acela ale căror îndatoriri includ dezvoltarea infrastructurii. Domnul Mitrea, în acest caz, şi colaboratorii săi , secretarii de stat, directorul CNADRN ne-au spus că ceea ce făcusem noi în Croaţia a contribuit semnificativ la dezvoltarea acelei ţări şi la creşterea PIB-ului.

Reporter: Câţi kilometri a avut autostrada din Croaţia?

Michael John Mix: O sută nouăzeci şi opt.

Reporter: Şi cât a durat construirea ei?

Michael John Mix: Cinci ani.

Reporter: Mai exact ce s-a întâmplat la acel moment?

Michael John Mix: Planul consta să terminăm cei 415 kilometri până în 2012. Adică opt ani pentru tot proiectul. Noi am spus că da, putem construi autostrada, iar ei au spus că există reglementări ce trebuie urmate şi care au fost urmate. Aici intră aprobarea dată de Cabinet, votul dat de Parlament, hotărâri de Guvern cu privire la construcţii, la contract şi la negocieri. Toate acestea au avut girul Parlamentului. Fiind o companie privată, ni s-a cerut să facem un lucru şi l-am făcut.

Repoter: Credeţi că în SUA, Guvernul v-ar acorda un contract de asemenea amploare fără licitaţie publică?

Michael John Mix: Depinde de împrejurări, de reglementările aplicabile în ţara noastră şi de importanţa respectivului contract. La această întrebare nu se poate da un răspuns alb sau negru; nu se poate răspunde cu da sau nu.

Reporter: În fapt, ce reprezintă acest proiect pentru Bechtel?

Michael John Mix: Este un proiect foarte important pentru noi pentru că este mare, complex şi vital pentru dezvoltarea ţării dumneavoastră. Practic, acest proiect va tripla lungimea totală a autostrăzilor din România. Ştim că este un motor economic şi ştim că va genera creştere economică pentru că am văzut acest lucru întâmplându-se şi în alte proiecte din alte ţări.

Reporter: A fost atât de important să obţineţi acest contract încât aţi neglijat faptul că imaginea companiei va avea de suferit?

Michael John Mix: Dumneavoastă tot repetaţi acest lucru, iar eu tot repet că am urmat întocmai reglementările din România. Mai precis, nu noi, ci Guvernul dumneavoastră le-a respectat întocmai. Treaba noastră este să construim autostrada.

Reporter: Este un contract mare, dar, în continuare, România nu are autostrăzi. Toţi investitorii, care au venit în România, au spus că nu avem infrastructură...

Michael John Mix: Aşa este şi trebuie să o construim repede.

Reporter: Care este mecanismul contractual de plată?

Michael John Mix: Este un contract pe cantităţi măsurabile înmulţite cu preţuri unitare. Există preţuri unitare pentru fiecare categorie de activitate: excavaţii, turnat beton, întins asfalt şi toate celelalte. Dacă într-o lună excavăm 100.000 de metri cubi de pământ, preţul total va fi de 100.000 înmulţit cu, să zicem, trei euro pe metru cub excavat, adică 300.000. Am făcut 100.000 de metri cubi de beton, înmulţit cu 20 de euro, îmi ies 2.000.000. Iar apoi se adună. Preţurile unitare au rămas aceleaşi de la începului contractului. Ce poate varia, şi în funcţie de asta se va ajunge la preţul final, sunt cantităţile pe fiecare activitate în parte. Acestea pot creşte sau scădea în funcţie de proiectare, de ceea ce se realizează efectiv.

Reporter: Deci preţul iniţiat...

Michael John Mix: Preţul iniţial a fost făcut pe nişte cantităţi estimate. În 2003, când s-a încheiat contractul, nu exista decât un studiu de prefezabilitate. Nici măcar un studiu de fezabilitate nu a fost încheiat.

S-au estimat nişte cantităţi, s-au negociat preţurile unitare, şi atunci cantităţile înmulţite cu preţurile unitare au dat rezultatul final. Există nişte cantităţi ţintă, bazate pe acele estimări şi cine face proiectarea, CNADRN, ştie cantităţile aproximative, ştie preţurile, deci şi preţul final aproximativ. Nu poţi să ştii exact; depinde şi de tipul de sol. De asemenea, pot interveni lucrări de consolidare neprevăzute. Cu alte cuvinte, nu Bechtel cere mai mulţi bani, ci CNADRN comandă lucrări mai scumpe.

Reporter: Care este ritmul plăţilor?

Michael John Mix: Se stabileşte un program de lucrări şi un buget aferent unui an. Pentru 2008, bugetul iniţial trebuia să fie 442 de milioane pentru construcţie. Pe baza acestui buget şi a programului de lucrări se dă un avans în ianuarie. Conform contractului, trebuie plătit 30% din acest buget ca avans, iar pe parcursul anului, din fiecare deviz de lucrări, se opreşte 30% în contul avansului. În 2008, de exemplu, am primit acest avans la sfârşitul lunii ianuarie, dar, pentru că Parlamentul nu a aprobat bugetul cerut de CNADNR, ci doar o sumă puţin mai mică decât avansul respectiv, nu au mai fost bani ca să plătească devizele lunare.

(va urma)