Prioritatea noastră zero, pe lângă conturarea proiectului Unităţilor 3 şi 4, este tehnologizarea Unităţii 1, un proiect cu un sens economic foarte bine fundamentat, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, Cosmin Ghiţă, manager general Nuclearelectrica.
"Nuclearelectrica este, în prezent, producătorul român de energie care pregăteşte cele mai mari proiecte de investiţii, în retehnologizarea Unităţii 1 pentru care am primit aprobarea pentru demararea primei faze şi organizarea internă în vederea planificării şi executării în condiţii de securitate nucleară la standardele internaţionale cele mai mari, la care România a performat până acum. De asemenea, avem conturarea Unităţilor 3 şi 4, un proiect cu impact pentru sistemul energetic. România a susţinut şi a funcţionat printr-un mix energetic echilibrat şi este ţara care a reuşit să îndeplinească cel mai repede gradul de decarbonizare asumat prin ţinta < < 20-20-20 > >. Proiectul privind dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 are nevoie de un mecanism de suport. Salut iniţiativa Ministerului Energiei de a lansa o cerere de ofertă pentru a realiza un studiu cu un astfel de mecanism. Pentru a realiza investiţiile la Unităţile 3 şi 4 trebuie să luăm în calcul faptul că cea mai importantă resursă pe care noi o avem la dispoziţie este resursa umană. Prioritatea noastră zero, pe lângă conturarea proiectului 3 şi 4, este tehnologizarea Unităţii 1. Din punctul nostru de vedere, acest proiect care are un sens economic foarte bine fundamentat şi susţinem în continuare partea noastră de contribuţie la Sistemul Energetic din România cu acei 1.400 de MW", a afirmat Ghiţă, potrivit Agerpres.
Reprezentantul Nuclearelectrica a subliniat, totodată, că "în contextul noului pachet de legislaţie europeană privind decarbonizarea industriei energetice, dar şi în contextul prevederilor OECD, energia nucleară şi investiţiile în această zonă reprezintă o soluţie sigură pentru a asigura producţia constantă în sistemul energetic". "De aceea, piaţa la nivel european nu a reuşit să reliefeze avantajul unei energii curate, care au predictibilitate în producţie", a menţionat Cosmin Ghiţă.
Potrivit Nuclearelectrica, Centrala nuclearoelectrică Cernavodă asigură funcţionarea în siguranţă a Unităţilor nucleare 1 şi 2, fiecare cu o putere instalată de producţie de 700 MW. Cele două reactoare de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din necesarul de energie al României.
CNE Cernavodă utilizează tehnologia canadiană CANDU 6 (Canadian Deuterium Uranium) folosind uraniul natural ca şi combustibil şi apă grea ca moderator şi agent de răcire.
Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost pusă în operare comercială la data de 2 decembrie 1996, iar Unitatea 2 la data de 28 septembrie 2007.
Conform datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), România, prin cele două unităţi în operare de la CNE Cernavodă, ocupă primul loc dintr-un total de 454 unităţi nucleare din 30 de ţări, cu un factor de capacitate mediat pe ultimii trei ani de 94%, şi primul loc dintr-un total de 566 unităţi nucleare din 32 de ţări, cu un factor de capacitate de la punerea în funcţiune până la sfârşitul anului 2016 de 91,9%.