Obligaţiunile junk din Statele Unite, la mare căutare înainte de şedinţa Fed

• Datoria corporativă din Statele Unite a depăşit 50% din PIB

Randamentele obligaţiunilor junk din Statele Unite au scăzut la un nou minim record în debutul acestei săptămâni, înainte de şedinţa Federal Reserve (Fed), potrivit datelor indicelui Bloomberg/Barclays. Yield-urile bondurilor corporative junk, considerate active de tip speculativ, au scăzut cu 4 puncte de bază şi au închis prima şedinţă de tranzacţionare a săptămânii de la Wall Street la 3,84%, evoluţie ce arată o creştere a apetitului pentru risc din pieţe. Minimul anterior a fost înregistrat în luna mai.

Ultimele două luni au adus cele mai ridicate rate de inflaţie din ultimele decenii, iar comparativ cu titlurile de stat americane obligaţiunile junk oferă cele mai ridicate randamente la nivelul clasei de active.

Ultimele câteva săptămâni au adus de asemenea o scădere puternică a yield-ului la titlurile pe 10 ani ale Trezoreriei americane (US10Y) în condiţiile unui cereri extrem de solide la licitaţiile de titluri, ceea ce indică ori o percepţie extrem de negativă asupra perspectivelor economice - US10Y are istoric funcţie de semnal cu privire la riscurile de recesiune -, ori o încredere foarte mare din partea pieţei în Fed că inflaţia va fi tranzitorie. Analiştii Nordea arătau recent că dobânzile pe termen lung din Statele Unite sunt supraevaluate în prezent, comparativ cu media istorică, în condiţiile în care al doilea cel mai scăzut randament din istorie pe maturitatea 10 ani (US10Y), cu inflaţie core de 3,8%, ca în luna mai, a fost de circa 5,6%. În prezent US10Y este sub 1,5%.

Costurile scăzute de finanţare din pieţe au încurajat companiile să emită datorie, numărul emisiunilor de titluri junk atingând un număr record în luna mai în ciuda turbulenţelor aduse de rapoartele pe inflaţie. Astfel, datoria corporativă din Statele Unite a ajuns de asemenea la un nivel record, la peste 50% din PIB-ul SUA, în creştere de la 40% în urmă cu un deceniu.

Peste 60 de companii din piaţa de capital american au emis obligaţiuni corporative pentru prima dată în acest an, iar preţul obligaţiunilor junk este aşteptat de analişti să continue să se aprecieze în următoarele luni pe fondul redresării economice, lichidităţii mai mult decât abundente şi condiţiilor financiare ultra-relaxate.

• Paul Tudor Jones: "Dacă Fed-ul tratează creşterea preţurilor de consum cu non-şalanţă, este o undă verde pentru orice trade de inflaţie"

Astăzi se încheie şedinţa regulată a Fed, iar preşedintele Jerome Powell este aşteptat să definească ce înseamnă o "depăşire moderată" a ţintei Fed şi să explice dacă o creştere anuală a preţurilor de 5% reprezintă o astfel de "depăşire moderată".

De menţionat că de la ultima şedinţă a guvernatorilor Fed, din aprilie, rata anuală a inflaţiei a urcat la 5% de la 2,5%, şedinţă la care preşedintele Powell şi economiştii Fed estimau că efectul bază va contribui la majorarea inflaţiei cu doar 1% la rata anuală şi cu doar 0,7% la inflaţia core (de bază), o ratare de estimare mare care ar putea să aducă revizuiri semnificative prognozelor Fed.

Totodată, Powell va fi cel mai probabil întrebat de ce mai este nevoie de achiziţiile lunare de active în valoare de 120 de miliarde de dolari (840 de miliarde până la finalul anului) în condiţiile în care sistemul financiar american este inundat cu lichiditate (https://www.bursa.ro/sistemul-financiar-american- geme-tot-mai-tare-sub-povara-lichiditatii-injectate-de-fed-82005344).

Legendarul investitor şi fondator al Tudor Investment Corporation, Paul Tudor Jones, a afirmat recent într-un interviu pentru CNBC că dacă Fed-ul tratează cifrele de inflaţie cu non-şalanţă, atunci banca centrală va fi provocată de pieţe şi de către investitori, care vor intra puternic la cumpărare pe mărfuri. Fed-ul a adoptat o poziţie intransigentă cu privire la natura "tranzitorie" a puseului inflaţionist care se resimte în lunile acestea ca urmare a redeschiderii economiilor. Jones consideră că întâlnirea de săptămâna aceasta a Fed ar putea fi cea mai importantă din cariera preşedintelui Jerome Powell şi cea mai importantă din ultimii patru-cinci ani.

"Voi urmări Fed-ul miercuri şi dacă tratează aceste cifre (de inflaţie), care sunt nişte evenimente materiale, dacă tratează aceste cifre cu non-şalanţă atunci cred că este o undă verde să pariezi puternic pe orice trade de inflaţie. Ideea că inflaţia este tranzitorie... pentru mine pur şi simplu nu funcţionează în lumea mea. Eu mă uit 88 de trilioane de dolari sub managementul unor administratori de active; din aceste sume, 670 de miliarde sunt investiţi în indici de mărfuri precum Bloomberg Commodity Index (BCI) sau Goldman Sachs Commodity Index (GSCI). Asta reprezintă cam 3 sferturi dintr-un singur procent. Dacă mă întorc doar la 2011, când inflaţia atingea un vârf de 3%, nu aveam 4,9%, aceiaşi investitori aveau 1,2% din total active (în mărfuri). Asta presupune că dacă ar reveni cu expunerea (la nivelul din 2011), mai avem încă 400 de miliarde de dolari la cumpărare în indici de mărfuri. Modelele noastre de impact ne spun că BCI sau GSCI s-ar dubla sau s-ar tripla. Asta doar dacă mă uit la poziţionarea investitorilor - genul acesta de investitori 60/40 nu sunt investiţi (în mărfuri) pentru că aud aceste asigurări că inflaţia este tranzitorie. Deci avem acest short masiv în complexul mărfurilor. (...) Asta s-ar întâmpla dacă investitorii instituţionali s-ar întoarce cu expunerea unde ar trebui să fie. Dar ce s-ar întâmpla dacă investitorii de pe Reddit ar intra pe mărfuri?", a spus Paul Tudor Jones,

Acesta a mai afirmat că stocurile companiilor din SUA se află deja la minime istorice, că cererea pur şi simplu "ţipă" şi că investitorii sunt subinvestiţi acolo unde ar trebui să nu fie având în vedere evaluările unor anumite active din piaţa americană.

"Mă bucur că nu trebuie să conduc un fond de pensii. Nu ştiu cum investeşti acele active când evaluările, atât pentru ratele de dobândă, cât şi pentru acţiuni sunt, combinat, atât de supraevaluate, la maximele ultimilor 100 de ani. Ce ştiu este că singurul lucru care poate provoca pagube (acestor evaluări) este inflaţia. Aş avea cât se poate de multe hedge-uri pentru inflaţie. Este dificil de explicat că «poate acum nu este cel mai bun moment să fi investit într-o serie de instrumente financiare» şi că ar trebui să deţii mărfuri. (...) Mă nelinişteşte din punct de vedere al stabilităţii financiare când văd că piaţa bursieră este 220% din PIB, mai ales când ştiu că numărul ăsta este cu 45% mai mare decât în bula din 2000 şi când ştiu că este cu 90% mai mare comparativ cu top-ul din 2007", a spus Tudor Jones.

• Nasdaq ar mai putea să crească cu 20% până la finalul anului, crede Jones

Potrivit acestuia, indicele tehnologic al pieţei americane, NASDAQ Composite, ar mai putea să crească cu încă 20% până la finalul anului dacă Fed-ul va continua până în decembrie cu achiziţiile lunare de obligaţiuni în valoare de 120 de miliarde de dolari.

"Dacă te uiţi doar la relaxarea cantitativă programată să fie operată între acum şi decembrie şi te gândeşti la corelarea de 60% dintre NASDAQ şi rezervele pe care le deţine Fed-ul, ai putea spune că NASDAQ o să mai crească 20% dacă rămânem pe acest ritm de achiziţie de 120 de miliarde lunar, ai putea spune că acolo vom fi la finalul anului. Nu ştiu dacă acesta este neapărat un lucru bun, nu ştiu dacă continuând creşterea evaluărilor prin monetizare (a datoriei publice) este corect şi lucrul cel mai prudent de făcut în prezent", a mai afirmat Paul Tudor Jones.

Jones mai consideră în acelaşi timp că dacă Fed-ul va anunţa începutul procesului de reducere a achiziţiei de active, piaţa se va confrunta cu un o criză de isterie - "taper tantrum" - şi va debuta o corecţie în preţurile activelor.

"Întâlnirea Fed din decembrie 2018, cu cam acelaşi board al Fed: aveau multe date care tocmai veneau între acea întâlnire şi cea de dinainte. Indicii bursieri erau cu 12% mai jos, GSCI - mărfurile - erau cu 20% mai jos, pieţele de credit erau îngheţate, dar au decis să majoreze dobânzile pentru că erau blocaţi în această credinţă liniară că au o estimare şi că trebuie să se ţină de ea. Predictibilitatea a fost mai importantă decât reactivitatea. Deci cred că avem acelaşi scenariu acum. Iar apoi, peste 7 luni, au fost nevoiţi să schimbe cursul şi să retragă acea majorare. Cred că ne confruntăm cu exact aceeaşi situaţie în prezent", a spus Jones.

Conform unui sondaj derulat de Bank of America în această lună, majoritatea managerilor de fonduri din SUA au o poziţionare bullish pe piaţa bursieră, 72% susţinând că inflaţia este tranzitorie şi doar 23% spunând că este permanentă. Totodată, potrivit sondajului, "cel mai aglomerat trade" este pe creşterea preţurilor la mărfuri, în continuare, al doilea este pe Bitcoin, iar alocarea pe obligaţiuni de stat a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii trei ani.