Occidentul rămâne în urmă deoarece nu mai lasă ecuaţiile să vorbească

Marele om de ştiinţă Richard Feynman spunea odată că "scopul fizicianului este să facă ecuaţiile să vorbească". Astfel şi-a început Jean-François Geneste analiza publicată pe site-ul Centrului francez de cercetare în domeniul informaţiilor (Centre Français de Recherche sur le Renseignement, CF2R, cf2r.org). Centrul a fost înfiinţat în 2000 şi este o organizaţie independentă specializată în studiul informaţiilor şi securităţii internaţionale.

În studiul său, Jean-François Geneste, cu o experienţă de aproape patru decenii în domeniile aeronautică, spaţiu şi apărare şi fost director ştiinţific al Grupului EADS timp de 10 ani (n.a. în prezent Grupul Airbus), caută să explice motivele pentru care Occidentul a rămas semnificativ în urma Chinei şi Rusiei în ceea ce priveşte dezvoltarea rachetelor hipersonice.

În sprijinul afirmaţiilor sale, profesorul Geneste a citat un articol recent din EurAsian Times, unde se arată că avansul Chinei în domeniul rachetelor hipersonice creşte faţă de Statele Unite şi Rusia. Articolul este disponibil la adresa https://tinyurl.com/mr2adbme.

Informaţiile vin chiar din rapoarte ale serviciilor de informaţii americane, care arată că o rachetă cu rază lungă de acţiune, de 5.000 - 8.000 km, cu indicativul DF-27, nu doar a fost testată cu succes, ci a fost pusă la dispoziţia armatei chineze pentru utilizare.

Articolul din EurAsian Times prezintă şi progresul Rusiei în domeniul rachetelor hipersonice, care sunt proiectate pentru lansare atât de la sol, cât şi de pe platforme aeriene, navale sau de pe submarine.

Pe de altă parte, programele de dezvoltare ale rachetelor hipersonice din SUA se confruntă cu probleme majore din punct de vedere al lanţurilor de aprovizionare, furnizarea materialelor de importanţă critică, infrastructura de testare şi deficitul de forţă de muncă, care "nu pot sprijini planurile ambiţioase ale Departamentului Apărării", după cum mai scrie EurAsian Times.

Despre competiţia în domeniul rachetelor hipersonice a scris pe larg şi Wall Street Journal. Într-un articol recent cu titlul "China şi Rusia depăşesc SUA în cursa pentru rachete hipersonice", disponibil la adresa https://tinyurl.com/2sh2474h, cotidianul financiar american subliniază că "timp de peste 60 de ani, SUA au investit miliarde de dolari în zeci de programe pentru a-şi dezvolta propria versiune a tehnologiei, dar eforturile s-au soldat fie cu eşecuri, fie au fost anulate înainte de a avea o şansă de reuşită".

WSJ accentuează că rachetele hipersonice ale Chinei sunt mult mai sofisticate decât cele produse de Rusia, care "se bazează în mare parte pe cercetările din Războiul Rece".

În aceste condiţii, "chiar şi cea mai avansată navă de război americană din Marea Chinei de Sud ar putea fi lipsită de apărare în faţa unui atac hipersonic".

Cotidianul american mai subliniază că "problemele care întârzie dezvoltarea armelor hipersonice se regăsesc pe întreg lanţul decizional de la Pentagon", iar acestea includ "eşecul testelor de zbor, infrastructura de testare inadecvată sau lipsa unui plan clar şi general pentru punerea în practică a armelor".

Recent, US Air Force a renunţat la programul hipersonic dezvoltat de Lockheed Martin, după mai multe eşecuri în cadrul testelor, conform articolului din Wall Street Journal, iar atenţia se va concentra asupra rachetei hipersonice dezvoltate de Raytheon, dar prototipul nu va fi gata înainte de 2027.

Din păcate, adevărata cauză a eşecurilor a fost trecută cu vederea în articolul din WSJ, însă ocupă locul central în analiza expertului aerospaţial francez.

Jean-François Geneste accentuează faptul că "Occidentul pare să se confrunte cu o dificultate conceptuală în a face astfel de maşini să funcţioneze".

Oricât ar părea de curios, fostul director ştiinţific de la EADS consideră că s-a ajuns aici din cauza utilizării pe scară largă a calculatoarelor şi adoptarea lor mult mai rapidă decât în Uniunea Sovietică în perioada Războiului Rece.

Pe fondul accesului limitat la tehnica de calcul, oamenii de ştiinţă din Uniunea Sovietică erau nevoiţi să îşi definească foarte bine conceptele şi modul de lucru, inclusiv realizarea programelor de calculator, deoarece pentru "depanare" era nevoie de mult timp.

"Inamicul din acea vreme a implementat comori de gândire pentru a face ecuaţiile să vorbească şi să înţeleagă ceea ce era cu adevărat în joc, fără să mai fie nevoie de computer pentru calcule", mai subliniază omul de ştiinţă francez.

Geneste critică faptul că "ne bazăm tot mai mult pe software", iar rezultatele oferite sunt acceptate ca un adevăr incontestabil.

Expertul francez oferă şi un exemplu personal, referitor la testarea unei invenţii proprii într-un tunel de vânt simulat pe calculator. Înainte de simulare, Jean-François Geneste a făcut toate calculele pe hârtie şi spune că a durat circa 10 minute.

Simularea a fost finalizată după şase luni în "tunelul digital" de pe supercomputerul pe care l-a avut la dispoziţie, iar diferenţa dintre rezultatele referitoare la coeficientul de rezistenţă la înaintare a fost de 10%. Greşeala a fost a supercalculatorului, care a obţinut rezultatul zero.

Acestea este contextul care îl determină pe omul de ştiinţă francez să lanseze o critică extrem de dură la adresa sistemul educaţional actual din Occident, în special la nivelul instituţiilor de învăţământ superior din inginerie.

"Şcolile de inginerie, în deplin acord cu companiile, îşi doresc oameni eficienţi în manipularea diverselor instrumente IT, însă aceste instrumente au degradat profesia reală şi pot transforma îmbunătăţirea progresivă de mâine în apanajul inteligenţei artificiale", mai scrie Jean-François Geneste, în opina căruia "înlocuirea fizicienilor şi inginerilor sovietici ai vremii cu inteligenţa artificială nu ar fi posibilă".

Reducerea decalajului dintre Occident şi Rusia şi China în ceea ce priveşte rachetele hipersonice, un domeniu care presupune nu doar înţelegerea unor concepte fizice avansate, ci şi cunoaşterea metodelor prin care se pot obţine materiale suficient de rezistente pentru viteze de cel puţin Mach 9, se poate face doar "atunci când oamenii noştri de ştiinţă vor face ecuaţiile să vorbească".

Pentru a ajunge la nivelul unor rachete hipersonice precum Avangard, cu o viteză Mach 27 la mare altitudine, sau Zircon, cu o viteză Mach 9 la nivelul mării, "este imperativ să revenim la studii care se fac pe hârtie cu creionul", după cum subliniază profesorul Geneste. "Scrieţi ecuaţiile, încercaţi să le rezolvaţi manual şi înţelegeţi, atunci când faceţi aproximări, la ce corespund fizic şi dacă sunt legitime", îi îndeamnă pe cercetătorii din Occident.

Dincolo de acest îndemn, analiza fostului director ştiinţific al Grupului EADS se încheie într-o notă foarte pesimistă. "Când vezi nivelul scăzut al matematicii şi fizicii din învăţământul occidental de astăzi, te gândeşti că lumina va veni din altă parte", scrie Jean-François Geneste, care mai prognozează că "suntem pe cale să constatăm acest lucru".

De ce nu mai vorbesc ecuaţiile în Occident? Deoarece nu li se mai permite să vorbească, în numele creării unui sistem educaţional mai "echitabil", unde este permisă acuzarea matematicii de rasism şi unde se "inventează" tot felul de aberaţii, pe care nimeni nu mai îndrăzneşte să le critice, deoarece riscă să fie strivit mai rău decât în cele mai negre perioade din istoria omenirii.