OECD reduce estimările de creştere pentru SUA, Germania şi Franţa

Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică (OECD) a revizuit, ieri, în scădere perspectivele de creştere economică pentru Franţa, la 1,8% faţă de 2,2% anterior, şi Germania, la 2,6% faţă de 2,9% anterior, a declarat ieri, la Paris, economistul şef al OECD, Jean-Philippe Cotis.

De asemenea, OECD şi-a redus estimările şi pentru SUA, prima economie a lumii, organizaţia prognozând în acest an o creştere economică de 1,9% faţă de o majorare de 2,1% conform precedentelor sale estimări date publicităţii în luna mai.

În cazul Franţei este vorba de cea mai puternică revizuire în scădere din rândul ţărilor G7, grupul celor mai industrializate ţări ale lumii. Pentru ansamblul zonei euro, revizuirea este una modestă, la 2,6 procente, de la 2,7 procente. În schimb, OECD şi-a revizuit în creştere estimările pentru Marea Britanie, de la 2,7% la 3,1%, şi Canada, de la 2,5% la 2,7%, şi le-a menţinut nemodificate pentru Japonia la 2,4%.

"Aceste revizuiri au fost influenţate de ceea ce s-a întâmplat în al doilea trimestru şi de estimările Eurostat sensibil inferioare previziunilor din luna mai ale OECD", a declarat Vincent Koen, consilier economic al Organizaţiei. În schimb, impactul crizei împrumuturilor ipotecare subprime din SUA, care în luna august a provocat turbulenţe resimţite pe pieţele financiare din întreaga lume, nu a fost inclus în aceste previziuni şi ar putea antrena revizuiri ulterioare.

În cazul SUA, OECD a subliniat că, deocamdată, nu prognozează o recesiune dar nici nu poate exclude această posibilitate. Cu toate acestea, Organizaţia a recomandat Băncii Centrale a SUA (Federal Reserve) să reducă dobânda de referinţă cu un sfert de punct luna aceasta pentru a împiedica extinderea crizei de pe piaţa împrumuturilor ipotecare, fără însă a da investitorilor impresia că autorităţile publice le vor veni întotdeauna în ajutor prin reducerea costului creditului.

În cazul zonei euro, OECD estimează că presiunile inflaţioniste ca urmare a îmbunătăţirii condiţiilor de pe piaţa muncii par să justifice o continuare a politicii de majorare a dobânzilor până când situaţia de pe pieţele financiare nu se va stabiliza.