Oettinger: "UE trebuie să se pregătească în cazul în care Grecia intră în incapacitate de plată"

Actualizare 22:00 Ieşirile din depozitele băncilor greceşti au ajuns, luni, la 400 de milioane de euro

Ieşirile din depozitele băncilor elene s-au situat, luni, la aproximativ 400 de milioane de euro (449 de milioane de dolari), din cauza temerilor privind incapacitatea ţării de a-şi achita datoriile, au declarat, pentru Reuters, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Ieşirile din depozite s-au ridicat la 12,25 miliarde de euro în ianuarie, 7,57 miliarde de euro în februarie, 1,91 miliarde de euro în martie şi 4,89 miliarde de euro în aprilie.

Accelerarea retragerilor din ultimele luni a fost provocată şi de speculaţiile privind introducerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital, deşi autorităţile de la Atena au dezminţit un astfel de scenariu.

---

Actualizare 19:34 Mario Draghi cere adoptarea rapidă a unui acord pentru ca băncile elene să beneficieze de finanţare

Grecia şi creditorii săi trebuie să ajungă la un acord sustenabil "foarte curând", a avertizat, luni, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, transmit AP şi Bloomberg.

BCE a ajutat creditorii eleni să se menţină pe linia de plutire, prin linia de finanţare de urgenţă (ELA), dar un acord asupra condiţiilor pentru noile fonduri alocate Greciei reprezintă "o decizie politică" şi trebuie adoptat de politicieni, nu de BCE, a explicat Draghi. Acesta a fost audiat luni în Comitetul pentru afaceri economice şi monetare al Parlamentului European.

"Pot să vă asigur că BCE face tot ce-i stă în putere pentru a facilita un acord de succes. Nivelul lichidităţilor va continua să fie majorat atât timp cât băncile din Grecia continuă să fie solvabile", a declarat Mario Draghi.

Acesta a adăugat că, în prezent, Banca Centrală Europeană furnizează sistemului bancar elen aproximativ 118 miliarde de euro, aproximativ două treimi din PIB-ul Greciei. În acelaşi timp, în funcţie de rezultatul negocierilor, BCE ar putea relaxa sau înăspri condiţiile pentru Grecia. BCE poate permite Guvernului de la Atena să emite mai multe titluri de stat pentru a-şi acoperi necesităţile de finanţare.

"Situaţia este în evoluţie. Pentru ca oficialii BCE să reconsidere plafonul asupra titlurilor de stat, ar trebui să existe o perspectivă credibilă pentru încheierea cu succes a acordului cu reprezentanţii UE, BCE şi FMI şi implementarea acestuia", a explicat Draghi.

(Elena Deacu)

---

Actualizare 16:44

UE ar trebui să se pregătească pentru declanşarea "stării de urgenţă" din cauza riscului intrării Greciei în incapacitate de plată, afirmă Guenther Oettinger, comisarul UE pentru Economie şi Societate Digitală, potrivit Reuters.

"Ar trebui să elaborăm un plan de urgenţă pentru că Grecia ar urma să ajungă într-o stare de urgenţă", a atras atenţia Guenther Oettinger.

(A.C.)

---------------

Actualizare 11:38

Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's Ratings Services a coborât de la "CCC+" până la "CCC" ratingul pe termen lung pentru primele patru bănci greceşti, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank, care sunt prezente şi pe piaţa din România, informează un comunicat al S&P, citat de AFP.

"Retrogradarea reflectă opinia noastră că băncile greceşti ar putea să intre în incapacitate de plată în următoarele 12 luni în absenţa unui acord între Guvernul grec şi creditorii săi internaţionali, în condiţiile în care actualul program se apropie de final. În acest context, credem că există o probabilitate ridicată să fie impuse restricţii asupra mişcărilor de capital pentru a pune capăt fenomenului de diminuare a depozitelor", susţin analiştii de la S&P.

Agenţia de evaluare avertizează că ar putea decide o nouă retrogradare a celor patru bănci greceşti dacă ajunge la concluzia că vor fi impuse restricţii asupra mişcărilor de capital. De asemenea, S&P ar putea retrograda băncile greceşti dacă acestea vor pierde accesul la lichiditatea oferită de mecanismele europene de sprijin, sau dacă ajunge la concluzia că acest suport este insuficient pentru a acoperi necesităţile de finanţare ale celor patru bănci.

(A.C.)

-------------------

Actualizare 11:03 Tsipras: "Atena este dispusă să aştepte până când creditorii revin la realitate"

Premierul grec Alexis Tsipras a declarat, astăzi, că Grecia este gata "să aştepte răbdătoare" până când creditorii internaţionali revin "la realitate" în privinţa solicitărilor instituţiilor pentru o listă de reforme în schimbul unui ajutor financiar vital, potrivit AFP.

Într-o declaraţie făcută pentru ziarul Ephimarida ton Syndakton, Alexis Tsipras a afirmat: "Aşteptăm cu răbdare până când instituţiile vor deveni mai realiste". Premierul elen a afirmat că doar "oportunismul politic" îi face pe creditori să ceară noi reduceri ale pensiilor - unul dintre punctele importante din cadrul negocierilor întrerupte ieri seară fără rezultat.

(A.C.)

----------------

Actualizare 10:00 FMI: "O înţelegere credibilă va necesita luarea de decizii dificile de către toate părţile"

Grecia şi creditorii săi trebuie să ia măsurile necesare pentru a ajunge la un acord privind reducerea datoriilor guvernului de la Atena, potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Oferta făcută Greciei săptămâna trecută prevede scăderea deficitului bugetar pe termen mediu, de la 4,5% din PIB la 3,5%, şi extinderea cu doi ani a termenului pentru îndeplinirea acestui obiectiv, ţinta pentru acest an fiind astfel redusă la 1%.

Potrivit FMI, pentru ca o înţelegere să fie eficientă şi credibilă, două condiţii trebuie îndeplinite. Pe de o parte, executivul elen "trebuie să ofere cu adevărat măsuri credibile pentru a ajunge la deficitul bugetar scăzut, şi trebuie să-şi arate angajamentul pentru setul limitat de reforme", notează Fondul. "Credem că noua ţintă nu poate fi atinsă în mod credibil fără o reformă comprehensivă a TVA-ului - ceea ce implică lărgirea bazei - şi continuarea ajustării pensiilor. De ce să insiste asupra pensiilor? Pensiile şi salariile reprezintă 75% din cheltuielile primare; celelelate 25 de procente deja au fost tăiate până la os. Cheltuielile cu pensiile reprezintă mai mult de 16% din PIB, iar transferurile din buget în sistemul de pensii se apropie de 10% din PIB. Credem că reducerea cu 1% din PIB a cheltuielilor cu pensiile (din procentajul de 16%) este necesară, şi că poate fi îndeplinită în timp ce protejează cei mai săraci pensionari. Suntem deschişi la alternative pentru conceperea reformelor la TVA şi pensii, însă aceste alternative trebuie să se adune pentru a îndeplini ajustările fiscale necesare".

Pe de altă parte, creditorii europeni "ar trebui să fie de acord pentru finanţare adiţională semnificativă şi pentru reducerea datoriilor (Greciei, n.r.), pentru a menţine sustenabilitatea datoriilor", arată FMI.

"Credem că, în contextul propunerilor existente, reducerea datoriilor poate fi îndeplinită prin reeşalonarea plăţilor, cu dobânzi scăzute. Orice altă scădere privind ţinta de deficit bugetar, acum sau mai târziu, probabil că va necesita tăieri", notează FMI.

Acestea sunt opţiuni şi angajamente dificile pe care fiecare parte trebuie să le ia, conform FMI.

(Alexandru Costea)

-------------------

Premierul elen Alexis Tsipras era pregătit, la finele săptămânii trecute, de "un compromis dificil" care să permită un acord "viabil" cu creditorii externi ai Greciei.

"Dacă ajungem la un acord viabil, chiar dacă este un compromis dificil, vom depăşi această provocare, pentru că singurul nostru criteriu este ieşirea din criză şi încheierea supunerii faţă de politica de austeritate", a declarat Alexis Tsipras, potrivit unui comunicat al guvernului. Oficialul elen a avertizat, însă: "În situaţia în care Europa doreşte divizarea şi continuarea supunerii, ţine de noi să refuzăm şi să spunem un mare NU, luptând pentru demnitatea poporului şi suveranitatea noastră naţională".

Autorităţile elene au continuat, zilele trecute, negocierile cu creditorii, iar potrivit unor surse citate de presa străină, un acord era aşteptat până astăzi. Până la închiderea ediţiei, Atena şi creditorii nu ajunseseră la o înţelegere.

Alte surse spuneau că acordul poate veni până în 18 iunie, când are loc reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro. Grecia riscă să rămână fără bani în condiţiile în care trebuie să ramburseze, la finele lunii iunie, un total de 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internaţional (FMI). Ţara mai poate accesa 7,2 miliarde de euro de la creditorii externi, din pachetul de 240 de milioane de euro obţinut în 2010, de la Uniunea Europeană şi FMI. Banii nu sunt deblocaţi decât dacă Atena acceptă condiţiile creditorilor, respectiv măsurile de austeritate stabilite de guvernele elene anterioare.

Printre punctele dificile de negociere cu creditorii se numără reforma pensiilor, creşterea TVA şi nivelul excedentului primar bugetar.

Grecia nu crede că partenerii săi europeni o vor lăsa să iasă din zona euro, după cum a declarat, sâmbătă, ministrul elen de finanţe, Yanis Varoufakis. "Nu cred că vreun birocrat sau politician european sensibil va merge până la capăt", a afirmat ministrul elen de finanţe.

Afirmaţiile sale au fost făcute după ce presa străină a relatat, citând surse anonime, că unii oficiali europeni au luat în discuţie, pentru prima dată, posibila intrare a Greciei în incapacitate de plată, respectiv ieşirea ţării din uniunea monetară. Conform surselor, oficialii care pregătesc reuniunea Eurogrup de săptămâna aceasta au stabilit că există trei posibile scenarii pentru Grecia. Un scenariu, cel mai puţin probabil, ar fi încheierea unui acord prin care Grecia să obţină tranşa de 7,2 miliarde de euro luna aceasta, al doilea ar fi o nouă extindere a actualului program de asistenţă financiară, iar a treia posibilitate ar fi acceptarea ideii că Grecia va intra în incapacitate de plată.

"Pentru prima dată s-a discutat un Plan B pentru Grecia", susţin sursele, adăugând că acest lucru ar însemna impunerea de controale asupra capitalului pentru prevenirea ieşirii unor sume mari în euro din Grecia, respectiv introducerea de IOU (instrumente financiare informale care recunosc o datorie, dar nu garantează plata acesteia).