Olteanu, BNR: "Se văd nişte reduceri la ratele la credite, noi le vrem mai mari"

Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a declarat, ieri, la Suceava, că în ultimele luni au scăzut ratele la credite, dar că doreşte ca acestea să fie mai mari, prin reducerea marjelor, inclusiv a costului intern, transmite Mediafax. Bogdan Olteanu a afirmat că, încet-încet, se va ajunge la scăderea dorită a ratelor la credite: "Citeam chiar recent nişte statistici cu reducerile ratelor la credite în ultimele luni şi se văd nişte scăderi. Noi le vrem mai mari. Credem că mai e loc de reducerea marjelor, inclusiv prin diminuarea costului intern (...) Încet, încet, vom merge în acea direcţie, pe măsură ce se întâmplă un element fundamental şi vreau să vă spun acest cuvânt: încredere. Încrederea se construieşte în timp".

El a explicat că şi BNR încearcă să consolideze încrederea: "Inflaţia se duce în jos şi ne vom încadra în ţintă în acest an, estimăm că şi în anul viitor, dar sperăm să nu mai apară şocuri externe, administrative sau internaţionale. Dar încercăm să ţinem inflaţia jos, să ţinem ceea ce se numesc aşteptările inflaţioniste ale publicului, adică oamenii să se aştepte că va fi inflaţie mică, pentru că dacă oamenii se aşteaptă să fie inflaţie mică au încredere să-şi ducă banii la bancă".

Preţurile de consum au scăzut cu 0,6% în septembrie faţă de luna anterioară, influenţate în mare măsură de ieftinirea pâinii, după reducerea TVA, astfel că rata anuală a ajuns la 1,88%. BNR a redus în luna august prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%. Ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus un punct procentual.

• Decizie în următorul an privind apartenenţa la uniunea bancară

România trebuie să ia o decizie în următorul an privind apartenenţa la uniunea bancară, apreciind că aceasta este cea mai importantă parte a integrării europene din ultimii zece ani. El a explicat că toate directivele UE trebuie transpuse în practică, exemplificând cu noile reglementări privind parametrii tehnici ai capitalizării băncilor, condiţiile de lichiditate sau Directiva pentru restructurare şi rezoluţie bancară.

Olteanu a arătat că deşi nu este încă în zona euro, nu înseamnă însă că România poate alege dacă să intre sau nu în zona euro: "Asta e o glumă. Când am semnat tratatul de aderare la Uniunea Europeană ne-am asumat că îndată ce vom fi pregătiţi, vom adera la zona euro. Nu este o chestiune de opţiune. Opţiune au avut doi dintre fondatori: Marea Britanie şi Danemarca. Noi am ales să nu avem o asemenea opţiune pentru că am considerat că e bine să fim în euro şi considerăm, în continuare, că e bine să fim în zona euro", a spus Olteanu.

Viceguvernatorul BNR a amintit că a existat la un moment dat o evaluare pentru ca România să intre în anul 2015 în zona euro, evaluarea pornind de la rata de creştere şi de dezvoltare a României, în perioada pre-criză.

"Noua evaluare trebuie să ne vadă că o luăm din nou în sus şi că reîncepem recuperarea decalajelor, pentru că nu-i vorba aici de cinci indicatori sau de 12, este vorba de competenţă reală, adică, pe româneşte, că trebuie să ai o economie la fel de competitivă, la fel de puternică, la fel de eficientă ca cea de acolo, altfel te duci şi păţeşti cum au păţit grecii şi nu ne dorim şi nu avem de ce să ne dorim aşa ceva, dar ştim că mergem încolo", a afirmat Bogdan Olteanu.

El a subliniat însă că până când România va adera la zona euro trebuie luată o decizie privind aderarea la uniunea bancară.

"Vrem să fim parte a uniunii bancare sau nu vrem să fim parte a uniunii bancare? Vrem să transferăm o prerogativă de suveranitate naţională către Frankfurt, către Banca Centrală Europeană sau nu vrem? E parte a unui proces de construcţie europeană în care noi suntem şi în care sigur că şi noi decidem singuri paşii. Îi facem azi, îi facem peste zece ani, când vom adera la euro? E o chestiune strategică pe care România trebuie să o decidă, în următorul an, probabil. Noi putem propune decizia ca tehnicieni, dar fiind vorba de suveranitate naţională, aici e vorba de Parlamentul României în primul rând, e vorba de Guvern, de preşedinte. Acolo se va lua această decizie", a spus viceguvernatorul BNR.

El a menţionat că proiectul uniunii bancare a fost modificat în ceea ce priveşte supravegherea bancară.

"În variantele iniţiale ale proiectului uniunii bancare decizia era foarte simplă: grupurile bancare ale căror bănci-mamă sunt în zona euro vor fi oricum supravegheate de Banca Cetrală Europeană şi atunci pentru noi, dacă intram, eram parte a procesului de supraveghere, dacă nu intram, nu eram. Era foarte simplă decizia. Nu ne-au lăsat să fie aşa de simplu, pentru că varianta finală spune aşa: pentru grupurile bancare din zona euro, supravegherea consolidată se va face la Frankfurt, supravegherea filialei băncii se face în ţara respectivă, dacă a decis să nu adere la mecanismul unic de supraveghere", a declarat Olteanu.

Oficialul BNR a arătat că în aceste condiţii misiunea României este mai dificilă pentru că acum trebuie luată o decizie strategică.

"Nu este o decizie de aliniere de a participa la un proces care se întâmplă oricum, este o decizie dacă vrem să fim parte a unui proces de integrare europeană, a celei mai importante integrări europene care s-a întâmplat în ultimii zece ani după părerea mea", a mai spus Olteanu.

Constituirea uniunii bancare presupune armonizarea cadrului de reglementare şi supraveghere bancară, transferul de la nivel naţional la nivel european al principalelor responsabilităţi privind supravegherea, introducerea unor prevederi comune în vederea asigurării suportului legal necesar falimentelor băncilor cu probleme.