ONU: Pact pentru construirea unui "viitor mai bun" al omenirii

Statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) s-au angajat la finalul săptămânii trecute să creeze un viitor mai bun pentru umanitatea confruntată cu provocările multiple ale războaielor, sărăciei şi schimbărilor climatice, prin adoptarea aşa-numitului "Pact al Viitorului". Acest document, deşi susţinut de majoritatea statelor, s-a lovit de opoziţia câtorva ţări, printre care Rusia, care au contestat unele dintre prevederile sale. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a lansat iniţiativa "Summitul Viitorului" încă din 2021, văzând în acest pact o oportunitate unică de a redirecţiona cursul istoriei mondiale. Guterres a subliniat importanţa trecerii de la vorbe la fapte în acest context: "Am deschis uşa, dar acum ne revine nouă tuturor să trecem prin ea. Nu este vorba doar de înţelegere, ci de acţiune. Astăzi vă provoc să acţionaţi", a declarat el în cadrul summitului.

Cu toate acestea, înainte de eveniment, Guterres şi-a exprimat o anumită frustrare legată de ambiţiile documentului, criticând capacitatea limitată a instituţiilor internaţionale "depăşite" de a răspunde provocărilor actuale.

• Opoziţia Rusiei

În ciuda faptului că documentul a fost adoptat, Rusia, susţinută de Belarus, Iran, Coreea de Nord, Nicaragua şi Siria, şi-a exprimat clar opoziţia, cerând adăugarea unor prevederi care să sublinieze că ONU nu poate interveni în afacerile interne ale statelor. Cererea a fost respinsă, iar adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Verşinin, a declarat că "nimeni nu este mulţumit de acest text". Această poziţie a fost imediat contestată de alţi lideri. Cancelarul german Olaf Scholz a descris Pactul ca pe o "busolă" pentru viitor şi a criticat opoziţia Rusiei, considerând-o "agasantă" şi contrară direcţiei pe care a ales-o restul lumii.

Pactul Viitorului, întins pe mai mult de 20 de pagini, include 56 de acţiuni concrete care acoperă domenii diverse, de la multilateralism şi reforma instituţiilor financiare internaţionale, până la combaterea schimbărilor climatice şi dezvoltarea inteligenţei artificiale (AI). Deşi pactul conţine "idei bune", mulţi observatori consideră că nu este documentul revoluţionar pe care Guterres şi-l dorea. Richard Gowan, de la International Crisis Group, a declarat pentru AFP că acest document "nu reformează total multilateralismul", iar unii diplomaţi au caracterizat documentul drept "apă călduţă" sau "dezamăgitor".

• Provocările viitoare

Negocierile au fost intense până în ultimul moment, iar unul dintre cele mai delicate puncte de discuţie a fost lupta împotriva schimbărilor climatice. Deşi iniţial trimiterea la tranziţia către energii nefosile fusese exclusă din proiect, această prevedere a fost reintrodusă, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv, conform directorului Greenpeace, Mads Christensen. Un alt punct sensibil a fost revendicarea ţărilor în curs de dezvoltare privind reforma instituţiilor financiare internaţionale. Aceste state au cerut accesul mai uşor la finanţări preferenţiale pentru a putea face faţă impactului climatic. Premierul din Barbados, Mia Mottley, a criticat actuala guvernanţă mondială, numind-o "dezgustătoare" pentru faptul că perpetuează ideea de cetăţeni de "clasa întâi şi clasa a doua". Deşi pactul şi anexele sale, inclusiv "Pactul Digital Mondial" şi "Declaraţia pentru Generaţiile Viitoare", sunt documente fără caracter juridic obligatoriu, ele ridică problema implementării. Un exemplu îl constituie principiul protecţiei civililor în conflicte, un obiectiv adesea încălcat, ceea ce pune sub semnul întrebării eficienţa acestor promisiuni la nivel global. Adoptarea Pactului Viitorului reprezintă un pas important în consolidarea cooperării internaţionale, însă rămâne de văzut dacă acest angajament va fi urmat de acţiuni concrete care să aducă schimbările aşteptate de comunitatea globală.