OPINIE PREZENTATĂ ÎN THE GUARDIAN: "Dacă nu acţionăm acum, creşterea preţurilor mărfurilor va provoca un deceniu de tulburări"

Războiul din Ucraina a devenit global, iar ca o consecinţă, creşterea preţurilor mărfurilor este pe cale să atingă cele mai ridicate niveluri din 1970, trimiţând un val de şoc în întreaga lume, deoarece sunt tot mai mari preţurile bunurilor esenţiale pentru fiecare om, arată o analiză semnată de Rupert Russell în publicaţia The Guardian.

Rupert Russell este autorul cărţii "Războaiele preţurilor: Cum au făcut pieţele de mărfuri lumea noastră haotică".

Autorul arată că, spre exemplu, cotaţiile grâului au crescut cu 60% din februarie până acum, iar preţurile alimentelor sunt mai mari decât în timpul crizei alimentare globale din 2008, care a împins 155 de milioane de oameni în sărăcie extremă. Grâul ucrainean ieftin, pe care îl cumpără naţiunile vulnerabile, inclusiv Egipt, Libia, Somalia, Siria şi Liban, este blocat.

• Rupert Russell: "Nu asistăm la o explozie de moment; toate semnele de avertizare indică faptul că aceasta s-ar putea transforma într-o avalanşă"

"Dacă nu suntem atenţi, «şocul din Ucraina» s-ar putea apropia rapid de amploarea uimitoare a şocurilor OPEC şi Iran, care au zguduit anii 1970", atrage atenţia Rupert Russell, menţionând: "Metafora «şoc» este înşelătoare. Nu asistăm la o explozie de moment; toate semnele de avertizare indică faptul că aceasta s-ar putea transforma într-o avalanşă.

Dacă se întâmplă asta, suntem abia la începutul unui potop de un deceniu".

Autorul aminteşte că două episoade istorice oferă un ghid pentru aceste vremuri tumultoase: anii 2010 şi anii 1970. În ambele perioade, creşterile preţurilor mărfurilor au declanşat o cascadă de crize care s-au rostogolit de la un an la altul. Tulburarea prelungită a fost alimentată de o buclă de feedback apărută între haosul de pe pieţe şi cel din lumea reală. "Conflictele au declanşat şocuri de preţ, iar preţurile ridicate au declanşat mai multe conflicte, determinând noi creşteri ale preţurilor şi aşa mai departe", spune Rupert Russell, explicând: "Prima avalanşă a început în 1973, odată cu războiul arabo-israelian. Ca răzbunare pentru sprijinirea Israelului de către SUA, noul cartel al energiei OPEC a desfăşurat «arma petrolului», dublând - şi apoi cvadruplând - preţul internaţional. În întreaga lume, inflaţia a crescut, la fel şomajul, iar pieţele bursiere au suferit cea mai mare prăbuşire de după 1929. Confruntându-se cu facturi de import exorbitante, multe ţări au apelat la băncile de pe Wall Street pentru împrumuturi în dolari. Aşa şi-au plătit petrolul importat, de care economiile lor aveau nevoie cu disperare.

Dar, în 1979, când revoluţia iraniană a ridicat preţurile şi mai mult, preşedintele Fed din SUA, Paul Volcker, a majorat ratele dobânzilor la 20%, ca să lupte împotriva unei noi crize de inflaţie. Atunci, ţările îndatorate au intrat în incapacitate de plată, declanşând criza datoriilor din lumea a treia. Pachetul de salvare pe care FMI l-a oferit ţărilor în incapacitate de plată era condiţionat de reducerea cheltuielilor guvernamentale, în special pentru subvenţiile destinate alimentelor şi combustibililor. Oamenii din acele ţări nu îşi mai puteau permite traiul şi astfel au izbucnit proteste. Guvernele din Peru, Brazilia, Argentina, Mexic, Jamaica, Filipine, Panama, Sudan, Tunisia şi Haiti au fost, în cele din urmă, fie respinse de popor, fie răsturnate".

Conform autorului, haosul trecuse de la un război din Orientul Mijlociu la preţul internaţional al petrolului, la o recesiune globală, la "bonanza" de pe Wall Street, până la un val revoluţionar în lumea în curs de dezvoltare. "Dezordinea de pe pieţe şi cea din lumea reală s-au alimentat reciproc", afirmă Rupert Russell, notând: "Ca o consecinţă a acestei disfuncţii economice, teoriile economice keynesiene care fuseseră hegemonice în perioada postbelică au fost declarate ineficiente şi a apărut o revoluţie a pieţei libere. Iar când aceşti revoluţionari de pe piaţa liberă au dereglementat pieţele de mărfuri în 2000, le-au permis speculatorilor financiari să domine formarea preţurilor. Acum, doar anticiparea haosului viitor de către traderi în lumea reală a fost suficientă pentru a aduce haos pe pieţe, deoarece traderii au început să includă în preţuri riscul perceput. Percepţia poate învinge, astfel, realitatea".

• Rupert Russell: "Tranzacţiile realizate în panică aproape au dublat preţul futures al grâului, la nivel internaţional, în 2010"

Conform lui Rupert Russell, cea de-a doua avalanşă a început în vara anului 2010, când incendiile au făcut ravagii pe terenurile agricole din Rusia, iar speculatorii se temeau de o penurie globală de grâu. Aceste nelinişti au fost în cele din urmă nefondate - fermele americane au avut o recoltă excelentă în acel an -, dar tranzacţiile realizate în panică aproape au dublat preţul futures al grâului, la nivel internaţional. Atunci, un val de demonstraţii a cuprins unul dintre cei mai mari importatori regionali din lume - Orientul Mijlociu -, declanşând revoltele cunoscute ca "primăvara arabă". În Siria şi Libia, aceste revoluţii au degenerat în războaie civile şi au trezit Statul Islamic "adormit", din Irakul vecin. Până în 2015, criza refugiaţilor pe care o creaseră aceste conflicte s-a globalizat, provocând o insurgenţă populistă de dreapta în toată Europa, care a împins Marea Britanie către Brexit şi i-a oferit lui Donald Trump suficientă muniţie pentru campania sa prezidenţială din SUA, potrivit lui Russell.

Pe măsură ce aceste războaie civile au făcut ravagii într-o regiune populată de state exportatoare de petrol, traderii de mărfuri au reflectat în preţ o întrerupere a producţiei globale de profil, care însă nu a apărut niciodată, subliniază Rupert Russell, continiând: "După o scurtă întrerupere a producţiei în Libia, petrolul a continuat să curgă. Dar, bula petrolieră speculativă din 2011 până în 2014 a aruncat valuri de bani din «aurlu negru» asupra lui Hugo Chavez chiar înainte de campania sa de realegere, asupra Statului Islamic şi a lui Vladimir Putin, în timp ce se pregătea pentru prima sa incursiune militară în Ucraina. Mulţi dintre aceşti petrodolari au fost, de asemenea, investiţi în imobiliare occidentale, creând o inegalitate enormă a bogăţiei, care, împreună cu criza refugiaţilor, a alimentat şi mai mult ascensiunea populismului de dreapta în Europa şi a condus un grup decisiv de foşti alegători ai lui Obama să opteze pentru Trump, în 2016".

• Rupert Russell anticipează proteste, revolte şi revoluţii în multe state; unele conflicte se vor transforma în războaie civile

Invazia Ucrainei de către Putin a declanşat a treia avalanşă, spune Rupert Russell, adăugând: "Reacţiile pieţei au fost atât de haotice încât Bursa Metalelor din Londra a trebuit să înceteze anumite tranzacţii. În săptămânile următoare, creşterea preţului mărfurilor ar putea aduce o expansiune a inflaţiei, o recesiune globală şi un val tot mai mare de foamete şi sărăcie. Dacă noua criză nu va fi evitată, politicienii din economiile avansate îşi vor vedea cotele de popularitate scăzând pe măsură ce criza costului vieţii se adânceşte. Pentru multe ţări aflate deja pe marginea haosului, acest lucru va însemna proteste, revolte, poate chiar revoluţii, aşa cum am văzut deja anul acesta în Kazahstan. Unele dintre aceste conflicte vor deveni războaie civile, aşa cum s-a întâmplat în 2011".

Exportatori de petrol precum Arabia Saudită şi Iran - chiar şi Rusia, dacă pot găsi cumpărători pentru ţiţeiul lor, se vor îmbogăţi şi vor fi încurajaţi, liberi să-şi intensifice conflictele militare existente, respectiv să înceapă altele noi, este de părere Rupert Russell, care menţionează: "Comunităţile miniere din Africa subsahariană vor vedea o creştere a violenţei pe măsură ce zăcămintele de metal pe care le deţin vor creşte în valoare. Cartelurile vor căuta să-şi extindă operaţiunile la segmentul mărfurilor agricole, unde sunt preţuri ridicate. Aceste conflicte, fie că sunt o realitate sau doar anticipate în viitor, vor creşte preţurile pe măsură ce traderii iau în considerare «prima de risc». Şi, la rândul lor, acele preţuri ridicate vor alimenta chiar conflictele împotriva cărora trebuie să apere prima".

• Rupert Russell: "Cu cât politicienii vor interveni mai devreme, cu atât mai repede poate fi demontat motorul haosului"

Trei fluxuri globale suplimentare ar putea alimenta motorul haosului, spune Rupert Russell, adăugând că banii rezultaţi din tranzacţiile cu mărfuri pot curge în active financiare, în special în imobile din cele mai dorite oraşe din Vest, sporind inegalitatea care, aşa cum am văzut în 2016, ar putea stimula polarizarea politică şi populismul. Dolarii pentru plata acestor mărfuri vor trebui, de asemenea, să curgă de la instituţiile financiare americane către ţările vulnerabile, creând posibilitatea unei noi crize a datoriilor în lumea în curs de dezvoltare, cu austeritatea şi instabilitatea cu care vin aceste împumuturi, notează autorul, subliniind: "Nesiguranţa, fie că este vorba de foame sau violenţă sau ambele, creează fluxuri de refugiaţi: două milioane au fugit deja din Ucraina. Acestora li se vor alătura în curând şi alţii, pe măsură ce izbucnesc noi crize şi conflicte".

Aceste scenarii "ale apocalipsei" se bazează pe o singură presupunere: că preţurile pieţei vor fi libere să reacţioneze la evenimente, fie ele reale sau imaginare, consideră Rupert Russell, care conchide: "Războaiele sunt, prin definiţie, vremuri de volatilitate extremă. În vremuri atât de volatile, factorii de decizie politică au considerat necesar, de-a lungul istoriei, să impună controale asupra preţurilor până la revenirea la normalitate. Cu cât politicienii îmbrăţişează mai devreme această necesitate, cu atât mai repede motorul haosului poate fi demontat. Cu fiecare zi de întârziere, potenţiala avalanşă creşte. Trebuie să acţionăm ca să o oprim acum".