OPINII Aprobarea vânzării RomTelecom - greşeala fatală a guvernului Orban!

Orange şi OTE au anunţat, ieri, un acord prin care Orange România achiziţiona pachetului majoritar de 54,01% din acţiunile Telekom Romania Communications, fostul RomTelecom. Orange va plăti un preţ de achiziţie total de 268 milioane euro, tranzacţie care evaluează operatorul la 497 milioane euro.

Preocuparea de căpătâi a domnului ministru al transporturilor Lucian Bode a fost, potrivit Hotnews, vânzarea participaţiilor statului din Telekom Romania (nu cred că la altceva s-ar putea pricepe! Cel puţin aşa ar rezulta din CV.). Deh, nevoia de bani a guvernului şi, mai ales, lipsa specialiştilor în telecomunicaţii, care să-i explice efectele "succesului demersului nostru ...".

"După cum v-am spus cu alte ocazii, gestionarea participaţiei statului la Telekom Romnia a fost una dintre priorităţile mele. ... Vă asigur că negocierile au avansat foarte mult şi într-o direcţie pozitivă pentru statul român. În niciun moment nu ne-am pus problema să înstrăinăm participaţia minoritară în Telekom România. Vă asigur că am depus eforturi consistente şi statul va rămâne în viitoarea entitate şi, mai mult decât atât, va avea un cuvânt foarte important de spus (probabil bonjour!, după experienţa ultimilor ani.). Sunt foarte încrezător în succesul demersului nostru...", declara pentru HotNews.ro Lucian Bode, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor.

Şi se pare că a reuşit în demersul dispariţiei operatorului Telekom! Tranzacţia va duce la dispariţia operatorului naţional, fapt unic în telecomunicaţiile europene, achiziţia fostului RomTelecom de către Orange Romania va fi urmată de fuziunea prin absorbţie.

În felul acesta va dispărea fostul operator naţional RomTelecom, România fiind poate singura ţară din Europa care ar face acest lucru, în marea majoritate, dacă nu chiar în toate ţările, operatorul naţional existând, în unele statul deţinând un pachet minoritar important. Ar putea urma achiziţia fostului Cosmote Romania de către un operator existent pe piaţă, RCS&RDS de exemplu, urmată tot de absorţie, astfel că din fostul Telekom nu va mai rămâne nimic, crescând puternic concentrarea pieţei, doar TREI operatori şi astfel domnul ministru poate spune ca a reuşit în demersul de a face dispărut operatorul Telekom, de a concentra piaţa.

Care ar fi problemele şi riscurile asociate vânzării Telekom Romania?

• 1. Concentrare puternică şi ireversibilă a pieţei

Vânzarea întregii afaceri Telekom România (comunicaţii la punct fix şi la punct mobil) unui singur cumpărător, altul decât operatorii prezenţi pe piaţa nostră, nu ar fi o problemă. S-ar schimba doar structura acţionariatului, rămânând tot patru operatori de comunicaţii. Conform unei analize publicate pe blogul meu pe 4 decembrie 2019, foarte, foarte periculoasă este "vânzarea pe bucăţi" - afacerea de comunicaţii fixe, RomTelecom, către Orange România şi afacerea de comunicaţii mobile, Cosmote Romania, unui operator de comunicaţii mobile din România: RCS&RDS, de exemplu. O astfel de vânzare ar duce la dispariţia de pe piaţă a unui operator de comunicaţii, rămânând doar TREI: Orange, Vodafone şi RCS&RDS.

S-ar crea o concentrare puternică pe piaţa "telecomunicaţiilor", care va afecta puternic românii prin creşterea puternică a preţurilor. Cu efecte ireversibile! După achiziţie şi fuziune prin absorbţie, ar putea urma, pe termen mediu (doi, trei ani), creşteri serioase (două cifre) ale tarifelor cu amănuntul pentru serviciile de telecomunicaţii la punct fix şi mobil, care dacă nu vor fi însoţite de creşteri la fel de serioase ale salariilor vor afecta societatea românească consumatoare de servicii de telecomunicaţii. Aceste creşteri vor alimenta inflaţia.

• 2. Patru operatori - cifra minimă pentru o competiţie decentă

În ţările vest europene sunt de regulă patru operatori. Sunt ţări care au pornit cu trei operatori de telefonie mobilă şi unde foarte greu a intrat al patrulea. Franţa are patru operatori, prin intrarea Iliad, intrare târzie (2012) şi dificilă din cauza opoziţiei operatorilor existenţi. În anul 2004, Franţa avea una dintre cele mai mici densităţi ale telefoniei mobile din vestul Europei, 70%, o piaţă cu trei operatori: Orange (circa 2 din utilizatori), SFR (circa 1/3) şi Bouygues. Conform Financial Times din 14 iulie 2004, piaţa franceză era într-un "echilibru stabil, dacă nu chiar un cartel", astfel că autoritatea de reglementări a amendat cei trei operatori cu peste 600 milioane euro pentru dominare colectivă şi a demarat preparativele pentru introducerea operatorilor de reţele mobile virtuale. Problema competiţiei s-a rezolvat însă mai târziu, în anul 2012, numai după intrarea Iliad, un fel de RCS&RDS francez!

Germania a avut şase operatori după licitaţia 3G din anul 2000, acum au ramas doar patru. Patru sunt şi în Anglia, deşi în anul 2000 s-au acordat cinci licenţe 3G.

Patru este o cifră minimă pentru o competiţie oarecum decentă (indexul Herfidhal Hirschman cere şase operatori!) şi nu ar trebui să renunţăm la ea, deşi unii operatori din Europa doresc concentrarea pieţei. Pentru a înţelege ce ar putea urma prin dispariţia unui operator, să ne aminitm ce a însemnat pentru competiţia din România intrarea celui de al patrulea operator, RCS&RDS, după acordarea licenţei 3G în 2006: cum au evoluat tarifele, calitatea serviciilor.

Ce ar trebui făcut? Decizia asupra aprobării vânzării deţinerilor OTE din România ar fi trebuit luată numai după ce se primeşte şi oferta de vânzare a fostului COSMOTE ROMÂNIA. Şi să se fi aprobat doar dacă se asigură existenţa în continuare a PATRU operatori de comunicaţii mobile în România. Ambele oferte ar trebui analizate împreună.

• 3. Dispariţia operatorului naţional

Vânzarea "pe bucăţi" a operatorului Telekom Romania duce la dispariţia operatorului naţional, fapt unic în telecomunicaţiile europene. Achiziţia fostului RomTelecom de către Orange Romania va fi urmată de absorbţie, iar achiziţia fostului Cosmote Romania de către un operator existent pe piaţă, RCS&RDS de exemplu, ar fi urmată tot de absorbţie. În felul acesta ar dispărea fostul operator naţional RomTelecom, România fiind poate singura ţară din Europa care ar face acest lucru, în marea majoritate, dacă nu chiar în toate ţările, operatorul naţional existând, în unele statul deţinând un pachet minoritar important.

• 4. Tentaţia vânzării deţinerilor statului român

Situaţia financiară delicată prin care trece România (guvernul se împrumută aproape lunar pentru a face faţă plăţilor), poate tenta guvernul să vândă. Sau, poate că vânzătorii prezintă şi ideea vânzării unei părţi din pachetul deţinut de statul român tocmai pentru a-i tenta cu banii obţinuţi din vânzare, ştiind cât de mare este nevoia de bani a guvenului. Ieşirea completă a statului din structura acţionariatului ar fi un caz aproape singular în Europa (parcă în Bulgaria s-a mai întâmplat, dar operatorul există), în ţările dezvoltate (Franţa, Germania, ...) statul deţinând un pachet minoritar important în fostul operator naţional, care, întâmplător sau nu, are o poziţie puternică pe piaţă.

Vânzarea unui părţi din pachetul de 45,99% deţinut de stat în RomTelecom nu este recomandată din cauza valorii mici a operatorului. Ţinând seama de rezultatele la 6 luni din 2020, EBITDA de 70 milioane pentru Telekom Romania, valoarea Telekom România ar fi mică în acest moment - circa 1 miliard euro (?).. Acesta ar fi alt motiv pentru ca guvernul să nu vândă şi un motiv pentru cumpărători să cumpere.

• 5. 5. Tentaţia cumpărării Telekom România de către statul român! A naţionalizării!

Valoarea de piaţă scăzută a grupului Telekom România (circa 1 miliard (?) din care valoarea nedeţinută de statul român reprezinta circa două treimi - 650 milioane) ar putea să tenteze guvernul român să cumpere restul de acţiuni pe care nu le deţine. Să naţionalizeze operatorul şi să-l revândă mai tâziu!

O primă problemă ar fi banii - de unde bani pentru achiziţie, investiţii, de vreme ce guvernul nu are bani pentru cheltuielile planificate? Dar, s-ar putea rezolva: băncile dau bani pentru planuri de afaceri lucrative.

O a doua problemă, mult mai dificilă: ar fi în stare guvernul român să administreze operatorul naţional şi să-l facă profitabil, interesant? Să reuşească unde nu a reuşit Deutsche Telekom? Experienţa de până acum (guvernanţii au trimis în consiliul de administraţie Telekom Romania clientelă politică, fără expertiză) mă face să fiu sceptic. Oportunitatea există, dar o va folosi guvernul?

Ce ziceţi domnule ministru Lucian Bode, sunteţi foarte încrezător în succesul acestui demers ? Este un pic mai complicat decât vânzarea, dar satisfacţia succesului ar fi mult mai mare...

• 6. Achiziţia RomTelecom de către Orange România, consolidează o poziţie dominantă. NU AR TREBUI APROBATĂ!

Tranzacţia va duce la formare unei companii cu o poziţie dominantă pe piaţă - circa 50% din venituri! (Sursă: ANCOM)

În anul 2019 Orange România a avut o cifră de afaceri de 5,826 miliarde lei şi venituri de 5,951 miliarde lei, în timp ce RomTelecom a avut o cifră de afaceri de 2,814 miliarde lei şi venituri de 3,212 miliarde lei. În acelaşi an 2019 ANCOM anunţa venituri de 16,48 miliarde lei din telecomunicaţii, astfel că noua companie ar avea o cotă de piaţă de (5,951+3,212)/16,48= 55,6%, având o poziţie de piaţă mai mult decât dominantă, poziţia dominantă începând la 40%. (Dacă am lua în consideraţie cifra de afaceri, cota de piaţă ar fi mai mică - 52,4%!). O astfel de tranzacţie este un caz tipic de consolidare NEPERMIS a unei poziţii dominante şi nu ar trebui să fie aprobată de autorităţi - ANCOM, Consiliul Concurenţei. Sperăm ca acestea să-şi facă datoria şi să nu aprobe consolidarea reparând astfel greşeala guvernanţilor.

De regulă în cazul unor achiziţii şi fuziuni între mari companii se cere acordul statului în care operează entitatea achiziţionată, sau chiar al Comisiei Europene. În cazul nostru, va trebui să se ceară mai întâi aprobare de la autorităţile competente naţionale: Consiliul Concurenţei, ANCOM, dar şi de la guvern, care deţine un pachet important de acţiuni (45,99%) din RomTelecom şi indirect şi în Cosmote Romania (30%) şi care are preemţiune în cazul vânzării. Guvenul ar trebui să se asigure că prin vânzare nu se vor produce perturbări competiţionale, concentarea pieţei.

De la guvern nu mai am speranţe, astfel că speranţele se îndreaptă către autorităţile din România şi de la Bruxelles să blocheze o tranzacţie care ar consolida o poziţie dominantă.

Domnule preşedinte Klaus Iohannis, nu permiteţi distrugerea competiţiei în telecomunicaţiile noastre prin vânzarea RomTelecom. Domnule preşedinte, sper să nu rămâneţi în istorie ca girantul dispariţiei operatorului naţional, contribuind ireversibil la slăbirea compeţiţiei şi la creşterea tarifelor, în detrimentul românilor consumatori de servicii de telecomunicaţii. Deoarece guvernanţii nu prea înţeleg ce fac, efectele greşelii, vă rog să le cereţi consilierilor dumnevoastră să le explice. Ştiu că guvernul are mare nevoie de bani, dar pentru "cârpirea prezentului" nu sacrificaţi ireversibil viitorul!

În mod normal o astfel de tranzacţie nu ar trebui aprobată!

Analiză preluată de pe http://nicolaeoaca.blogspot.ro