OPINII Descurajarea economisirii în lei i-a trezit din somn pe fanii euro

Principalii câştigători în urma menţinerii dobânzilor microscopice la termen în lei pentru populaţie au fost conturile curente, economsirea pe termen mai lung şi depozitele în euro.

Inflaţia din 2019 a fost de 3,8% şi asta e o veste proastă inclusiv pentru cei ce şi-au plasat banii în titluri de stat cu scadenţa la un an (dobânda netă este de 3,5%). Nu mai pomenim de cei care au economisit în depozite bancare la termen, unde există şi un impozit de 10%.

Cele mai bune randamente le găsim acum la TBI Bank-4%, CEC (depozitul pentru pensionari-3,75% şi depozitul constituit online-3,6%), Libra-3,5% şi, din nou, CEC-ul cu oferta standard unde dobânda e 3,5%. În mod ciudat însă, deşi este premiant la randamente în zona de economisire, CEC-ul descurajează tocmai deprinderea ideii de economisire, dobânda la conturile copiilor fiind de doar 3% pe an (sub adulţi, pensionari şi amatorii de produse online). Una peste alta, cine a economisit în lei cu scadenţă la un an a ieşit în pierdere raportat la inflaţie şi această păţanie a determinat şi nişte mutaţii în profilul economisirii.

Astfel, potrivit rapoartelor lunare ale BNR, sumele strânse în conturile populaţiei erau, la finele lunii noiembrie 2019, de 217,35 miliarde lei, în creştere faţă de 195,71 miliarde lei, cât se contabiliza în conturile gospodăriilor populaţiei în noiembrie 2018. Un salt de 11 procente, în condiţiile în care economisirea este practic descurajată în acest moment, nu e deloc rău- înseamnă că destul de mulţi şi-au înfrânat pornirile spre consum pentru a pune ceva bani de-o parte pentru vremuri mai grele, poate pentru viitoarea criză economică. Dacă ne uităm însă la modul în care s-a distribuit această creştere, observăm că au fost favorizate depozitele la vedere şi cele pe termen mai lung de un an. Depozitele overnight în lei erau în urmă cu un an, în noiembrie 2018, de 83,65 miliarde lei pentru a urca în noimebrie 2019 la 100,04 miliarde lei. O creştere de 19,5%, aproape dublă raportată la dinamica generală a economisirii în acest interval. Probabil urmând filosofia -dacă tot nu mai reprezintă o afacere dobânda, măcar să te bucuri de mobilitatea banilor tăi. Să vedem cum s-au descurcat şi depozitele la termen în moneda naţională. De la 112,06 miliarde lei, acestea au urcat la 117,31 miliarde lei, un avans de numai 4,6%. Surpriza vine când ne uităm atent în dreptul scadenţelor. La depozitele în lei cu maturitatea de până la un an, am avut un recul având în vedere că în noiembrie 2018 acestea reprezentau 53 miliarde lei, iar în noiembrie 2019 mai adunau doar 51,57 miliarde lei. În schimb, depozitele în lei cu scadenţă mai mare de un an au crescut în aceeaşi perioadă de la un total de 16,13 miliarde lei la 19,32 miliarde lei. Şi nu este de mirare, având în vedere că aici băncile sunt un pic mai generoase - TBI Bank oferă la 2 ani 4,2%, CEC-ul între 4,1-4% iar Banca Transilvania, Libra şi Porsche Bank - 3,5%.

Este interesantă şi distribuţia lei-euro. În ciuda faptului că se putea obţine din dobânda la un an plătită de Trezorerie pentru populaţie sau chiar de unele bănci la depozitele la termen o sumă care să depăşească deprecierea leului faţă de euro în 2019 (2,4%), mulţi au preferat să investească mai degrabă în euro, intuind probabil că ar putea urma o devalorizare mai mare pe termen scurt/mediu. Astfel, depozitele în euro au urcat de la echivalentul a 36,74 miliarde lei în noiembrie 2018 la 40,07 miliarde lei în noiembrie 2018 (+9%). Ponderea economisirii în lei s-a redus, de altfel, în ultimul an de la 60,6% din totalul sumelor strânse de populaţie la 58,8% în noiembrie 2019 şi este de presupus că acest proces va continua dacă leul se descurcă la fel de slab în comparatie cu raportul inflaţie versus dobânzi la termen, iar deprecierea faţă de euro se accelerează.