OPINII Invenţiile româneşti în materie de stabilitate financiară

Cum să lupţi împotriva inflaţiei fără să majorezi dobânzile la credite? Cum să nu îndeplineşti niciunul dintre criteriile de convergenţă la euro, iar cursul să rămână îngheţat luni bune?

În Cehia, banca centrală ia în calcul la finalul lunii o nouă majorare a dobânzii de politică monetară, posibil cu 0,75%. Asta ar urca dobânda la peste 6%, având în vedere că nivelul din prezent este de 5,75%.

România, cu 3,75% se află la coada căruţei ţărilor din regiune, atât Polonia, cât şi Ungaria sau Cehia urcând peste 5% şi, cu toate acestea, cursul e bătut în cuie la 4,94 lei/euro de luni bune. Nu vor investitorii în titluri de stat dobânzi mai mari şi de aici?

Evident că vor, şi de asta ne convingem dacă ne uităm la dobânzile la care se împrumută statul din pieţele externe şi la ce dobânzi creditează băncile statul pe piaţa internă.

BNR a decis, însă, să determine urcarea dobânzilor la depozite/titluri de stat fără ca asta să se răsfrângă şi asupra debitorilor şi, în loc să majoreze dobânda de politică monetară în pas cu ţările din regiune, a ales să aspire lichiditatea, urmând ca Ministerul Finanţelor să urce pe partea sa dobânzile la titlurile de stat pentru populaţie.

În felul acesta se speră că vom putea lupta împotriva inflaţiei cu dobânzi mai mari pentru economisire (banii salvaţi de consum în acest mod nu mai alimentează cererea) şi sperăm cu pumnii strânşi că piaţa interbancară nu va forţa nota pe partea cu Robor.

Ceea ce începe deja să nu se mai întâmple, Robor la 12 luni ajungând la 6,36% la finalul zilei de 6 iunie. Ziua şi creşterea. Iar direcţia în care merge ROBOR este cea pe care o va lua şi IRCC, cu un decalaj de 6 luni. Astfel încât, debitorii nu pot răsufla prea uşuraţi că nu avem dobânzi mari de politică monetară câtă vreme ROBOR le spune că nu mai ia în serios ce meştereşte BNR în Strada Doamnei.

Până la urmă piaţa interbancară va forţa şi mâna BNR pe partea de politică monetară, iar revenirea turbulenţelor în pieţele externe ar putea reaşeza şi cursul de schimb. Până la urmă, avem inflaţie de 14% în acest moment raportat la una de 8% în zona euro, iar leul rămâne pe loc în faţa euro a la long? Ceva trebuie corectat şi aici şi, cu cât mai târziu cu atât mai brusc, ca de obicei.

Şi n-am ajuns încă în iarnă, când preţurile alimentelor şi energiei ar putea să ne sperie cu adevărat, iar inflaţia va reflecta obligatoriu asta. Remarc în acest context cugetarea ambasadorului chinez din SUA, care arată că Occidentul va trebui să retragă la un moment dat sancţiunile pentru...a lovi Rusia. Asta pentru că până acum politicile aplicate au întărit rubla, au mărit încasările guvernului rus şi independenţa economiei, au eliminat sursele de influenţă din media locală etc. Cu alte cuvinte, dacă ceva generează efecte contrare celor estimate, mergem înainte doar pentru a arăta cât de principiali suntem?