OPINII Social democraţia nu are soluţii pentru dobânzile real-negative ale populaţiei

Schimbarea de la finalul anului trecut din fruntea ministerului Finanţelor, fotoliu deţinut în prezent de PSD după o guvernare liberală de doi ani, a avut un impact neaşteptat asupra strategiei statului pe segmentul certificatelor de trezorerie pentru populaţie. Adică nu numai că dobânzile nu au crescut pentru a reflecta saltul inflaţiei din decembrie, dar titlurile au dispărut cu totul. Nici în ianuarie, nici la începutul lunii februarie nu am avut emisiuni noi Tezaur, iar pentru Fidelis, titlurile de stat listate la bursă, ultima emisiune a fost închisă în decembrie 2021. O mică secetă pe piaţa titlurilor de stat pentru populaţie mai greu de înţeles în condiţiile în care necesarul de finanţare al statului este în continuă creştere. Pentru anul 2022, de pildă, acesta este de 145 miliarde lei (77 miliarde deficit bugetar de umplut şi 68 miliarde datorii de refinanţat). În plus, din pieţele externe se doreşte atragerea a încă 14 miliarde euro (10 miliarde emisiuni de euroobligatiuni şi 3,7 miliarde împrumuturi aferente PNRR).

De ce nu sunt mobilizaţi masiv şi banii populaţiei în acest efort? Este adevărat că în momentul în care datoria publică s-a apropiat de 50% din PIB serviciul acesteia (dobânzi plus principalul ajuns la scadenţă) este tot mai greu de finanţat, iar MF trebuie să aibă mare grijă la dobânzile la care se împrumută, dar în interiorul celor 145 miliarde lei cât reprezintă necesarul de finanţare pentru acest an economiile populaţiei îşi făceau loc fără probleme.

S-o fi gândit cineva din minister că dobânzile oferite populaţiei pot determina băncile să ridice şi ele ştacheta (în decembrie, la 5 ani se ofereau dobânzi de 5,1% pentru titlurile de stat vândute populaţiei), cerând randamente egale? Şi ca să nu mai fie vreo discuţie de acest fel renunţăm cu totul la titlurile de stat pentru populaţie? Titlurile de stat mai dispăruseră oricum din oferta statului pentru populaţie şi înainte de 2018, când guvernarea Dragnea le-a readus direct cu dobânzi de 5% la 5 ani (dobânzi real pozitive atunci).

Alternativa pentru cei cu economii bonificate sub rata inflaţiei în acest moment este bursa de valori unde au la dispoziţie fie obligaţiuni corporative negarantate (la dobânzi de 8-9%), fie acţiunile care vin după un an de excepţie (plus 33% la nivelul indicelui BET) şi au şanse mai mici să îl repete şi în 2022. Supăraţi că puterea de cumpărare a economiilor păstrate în bănci scade, unii se vor încumeta să rişte mai mult pentru randamente peste inflaţie, acceptând doze suplimentare de risc pe care nu le-ar fi luat în calcul, dacă ar fi putut miza pe titluri de stat la dobânzi decente.

Să aşteptam totuşi luna martie pentru a trage o linie mai convingătoare sub o strategie care se conturează deja faţă de cei care ar dori să împrumute statul - dacă noi emisiuni nu apar între timp, e cazul să ne resemnăm cu noua stare de lucruri. Rămâne întrebarea dacă nu cumva statul i-a păcălit pe cei care au subscris în ultima vreme, oferind titluri la dobânzi relativ reduse pentru a scoate complet noile emisiuni, când inflaţia ajunsese pe val (în acest fel, principalul emisiunilor vechi scade pentru titlurile listate la bursă, cei care doresc să vândă înainte de scadenţă făcând-o acum sub valoarea nominală).