OUG PENTRU MOFICAREA LEGII PETROLULUI: Transferul sau vânzarea participaţiilor la acordurile petroliere, posibile doar cu aprobarea Guvernului

Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri a introdus, ieri, pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii petrolului nr.238/2004, cu modificările şi completările ulterioa­re, astfel încât niciun transfer sau vânzare de participaţii la acordurile petroliere să nu mai poată fi realizat fără să fie aprobat mai întâi de Guvern.

Menţionăm că, la închiderea ediţiei, şedinţa de Guvern, în care au fost discutate 24 de ordonanţe d eurgenţă şi mai multe hotărâri, nu se încheiase.

Printre altele, în proiectul de ordonanţă se arată că Legea petrolului nr.238/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se completează fiind introdus un nou articol conform căruia, "autoritatea competentă poate refuza, din motive de siguranţă naţională, concesionarea şi executarea de operaţiuni petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare a unui zăcământ petrolier de către persoane juridice care sunt efectiv controlate de ţări terţe Uniunii Europene sau de resortisanţi ai ţărilor terţe Uniunii Europene".

Textul ordonanţei mai arată: "În cazul acordurilor petroliere în vigoare, la propunerea autorităţii competente, Guvernul, din motive de siguranţă naţională, poate aproba rezilierea acordului petrolier. (...) Titularul unui acord petrolier poate transfera altei persoane juridice drepturile dobândite şi obligaţiile asumate, numai cu aprobarea Guvernului la propunerea autorităţii competente. Orice transfer făcut fără aprobarea Guvernului este lovit de nulitate".

În actul normativ se mai arată: "Prezenta ordonanţă de urgenţă trans­pune ultimul paragraf al art. 2 alin. (2) din Directiva nr. 94/22/CE privind condiţiile de acordare şi folosire a autorizaţiilor de prospectare, explorare şi extracţie a hidrocarburilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 164/1994".

De asemenea, iniţiatorii proiectului de act normativ au precizat că modificarea Legii petrolului este necesară pentru a nu fi afectată siguranţa naţională, "în considerarea faptului că în lipsa transpunerii reglementărilor europene, vidul de reglementare ar putea conduce la lezarea intereselor ce ţin de siguranţa naţională prin imposibilitatea refuzării concesionării şi executării de operaţiuni petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare a unui zăcământ petrolier de către persoane juridice care sunt efectiv controlate de ţări terţe Uniunii Europene sau de resortisanţi ai ţărilor terţe Uniunii Europene desfăşurate cu afectarea securităţii naţionale".

Conform surselor citate, necesitatea actului normativ se impune şi "în vederea evitării unor situaţii imprevizibile, care pot apărea prin transferul către altă persoană juridică a drepturilor şi obligaţiilor asumate prin acorduri petroliere, cu consecinţa schimbării condiţiilor esenţiale ale acestora, care raportat la dinamica geopolitică regională ar putea afecta siguranţa naţională, respectiv starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român ca stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerii ordinii de drept, precum şi a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie".

Amintim că, la începutul lunii trecute, gigantul petrolier american ExxonMobil a confirmat că analizează o posibilă ieşire din proiectul offshore de gaze naturale Neptun Deep din România şi că a început să ofere informaţii potenţialilor cumpărători, astfel că, în această perioadă, grupul american (care explorează împreună cu OMV Petrom zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră - estimat la 42 - 84 de miliarde de metri cubi de gaze) negociază vânzarea participaţiei sale de 50% din proiect.

În acest context, la începutul anului curent, premierul Ludovic Orban a afirmat că, în cazul în care americanii decid să vândă, Executivul îşi doreşte un partener serios, din zona UE sau NATO, adăugând că Romgaz ar fi interesată să intre într-un consorţiu alături de OMV Petrom şi o a treia companie care să dezvolte Neptun Deep, dar şi că ruşii de la Lukoil au solicitat informaţii despre vânzare.

Tot la începutul lunii ianuarie, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a scris pe pagina sa de Facebook că exploatările din Marea Neagră reprezintă şi o consolidare a securităţii naţionale, nu doar o dezvoltare economică, adăugând că în cazul în care Exxon decide să plece, îi recomandă ca transferul de licenţă să se facă prin HG. Şi ministrul de resort a subliniat atunci că îşi doreşte ca Romgaz să fie parte din viitorul consorţiu care va exploata perimetrul Neptun Deep.

În luna noiembrie 2019, surse apropiate situaţiei estimau participaţia Exxon în Neptun Deep la aproximativ 250 de milioane de dolari.