Păduri şi o şcoală din Săpânţa, revendicate de Biserica Greco-Catolică

Lupta dintre comunitatea greco-catolică şi Biserica Ortodoxă privind procesul retrocedărilor diverselor lăcaşuri sfinte sau aşezăminte laice a ajuns în instanţă, după ce comunitatea greco-catolică din Săpânţa, formată din câteva zeci de persoane, a solicitat retrocedarea unei şcoli din localitate şi a unei suprafeţe de 18 hectare de pădure. Parohia Greco-Catolică din localitatea Săpânţa susţine că şcoala ar fi amplasată pe un fost teren al Bisericii.

Cazul se judecă, în prezent, la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie.

Acesta nu este, însă, singurul proces dintre cele două comunităţi, din anul 2002, Parohia Greco-Catolică revendicând întreaga avere a Bisericii Ortodoxe din Săpânţa, respectiv terenuri, păduri sau lăcaşuri de cult, potrivit unui memoriu al preotului ortodox din Săpânţa care susţine că pe lângă imobile, comunitatea Greco-Catolică ar fi mai solicitat şi 96 de hectare de pădure.

Cazul de la Săpânţa nu este singular, o altă revendicare în materie de retrocedări a Bisericii Greco-Catolice fiind mănăstirea Bixad, din Maramureş, reprezentanţii Bisericii solicitând în instanţă restituirea lăcaşului de cult, confiscat de către regimul comunist.

Decizia retrocedării Mănăstirii Bixad Bisericii Greco-Catolice a stârnit numeroase reacţii de împotrivire în rândul reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe, dar şi a enoriaşilor din zonă, aceştia contestând hotărârea tribunalului.

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a fost reclamată, de mai multe ori, că ar favoriza dosarele de restituire ale cultelor religioase, în special pentru comunitatea greco-catolică, care are parte de susţinerea SUA. Membri ai administraţiei Obama au declarat, anul trecut, că evoluţia retrocedărilor către Biserica Greco-Catolică reprezintă o prioritate pentru SUA.

Numărul total de dosare de retrocedare către cultele religioase soluţionate este de aproximativ 4.552 de cereri, potrivit datelor ANRP existente până în 2011, dintr-un total de aproximativ 14.814 de cereri. În temeiul O.U.G. 94/2000, au fost retrocedate cultelor religioase de la noi din ţară numeroase imobile ce au destinaţia de utilitate publică de spitale, colegii, muzee, universităţi, şcoli.

Revendicările cultelor religioase de la noi din ţară au devenit un subiect "cu greutate", după ce administraţia de la Washington s-a arătat interesată, în repetate rânduri, de procesul despăgubirilor către Biserica Greco-Catolică.

Americanii nu sunt singurii implicaţi în evoluţia procesului de retrocedare, şi evreii fiind interesaţi de stadiul restituirilor proprietăţilor evreieşti în România. Recent, preşedintele Traian Băsescu a afirmat, pentru un post de radio din Israel, că retrocedările pentru comunitatea evreiască se află la maximum 40% din cuantumul final, pentru aceştia restituirile având loc în natură (acolo unde este posibil) sau în bani. Pare, astfel, că retrocedările din ţara noastră au devenit priorităţi pentru mai multe guverne, de la Washington la Tel Aviv.

•

Preşedintele Traian Băsescu declara, la începutul anului, referitor la retrocedările către comunitatea evreiască: "România este singura ţară care şi-a asumat procesul (n.r. retrocedărilor) sub principiul < restitutio in integrum >, tot acest proces trece acum într-o următoare fază, în care statul acordă despăgubiri, în natură sau în bani, la valoarea integrală a bunului care a fost naţionalizat".

•

Înainte să plece în vacanţa de vară, douăzeci de congresmeni americani - 13 republicani şi 7 democraţi - i-au cerut secretarului de stat John Kerry să protesteze faţă de Legea restituirilor pe care şi-a asumat răspunderea Guvernul Ponta. Parlamentarii americani îi mai solicitau lui Kerry să facă presiuni asupra Executivului român să grăbească restituirile către Biserica Greco-Catolică.