PÂNĂ ASEARĂ, LA ORA 17.30, Ministerul Justiţiei nu primise nicio decizie a instanţelor în cazul extrădării lui Ghiţă

Actualizare 10:09 Ghiţă va contesta mandatul de arestare

Fostul deputat, Sebastian Ghiţă şi-a angajat un avocat sârb şi se pregăteşte să conteste mandatul de arestare preventivă din Serbia, potrivit Digi24.

(A.C.)

------------

Ministerul Justiţiei a anunţat că, până ieri după-amiază, nu a primit de la instanţe deciziile privind îndeplinirea condiţiilor pentru solicitarea extrădării din Serbia a fostului deputat Sebastian Ghiţă.

"Până la momentul emiterii prezentei informări de presă, 18 aprilie 2017, orele 17.30, Ministerul Justiţiei nu a primit din partea instanţelor judecătoreşti nicio încheiere definitivă în sensul dispoziţiilor legale", arată Ministerul Justiţiei.

Sursa citată a precizat că, în 15 aprilie, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din Poliţia Română a informat instanţele care au emis mandate de arestare preventivă pe numele lui Sebastian Ghiţă că acesta a fost reţinut de către autorităţile sârbe, în 14 aprilie, pentru o perioadă de 48 de ore.

Adresa a fost transmisă atunci şi Ministerului Justiţiei, "exclusiv spre informare, în conformitate cu dispoziţiile articolului 66 alineatul 2 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională".

Ulterior, în 17 aprilie, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din Poliţia Română a informat instanţele şi cu privire la arestarea provizorie a lui Sebastian Ghiţă, în vederea extrădării, pentru o perioadă de 18 zile, începând tot din 14 aprilie, şi acea adresă fiind transmisă Ministerului Justiţiei "exclusiv spre informare".

"Imediat după primirea încheierilor prin care instanţele informate în condiţiile de mai sus, de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, constată că sunt îndeplinite condiţiile pentru solicitarea extrădării (conform dispoziţiilor art. 66 alin. (2) - (6) din Lege), Ministerul Justiţiei îşi va exercita atribuţiile prevăzute de lege, în conformitate cu art. 66 alin. (7) şi următoarele din actul normativ menţionat.

Autorităţile sârbe au anunţat, ieri, Poliţia Română că Sebastian Ghiţă a fost arestat în Republica Sârbă, în 14 aprilie, pe o perioadă de 18 zile, în vederea extrădării. Mesajul a fost transmis pe canalul de cooperare poliţienească Interpol abia în 17 aprilie, din cauza unor probleme tehnice apărute în sistemul Interpol Belgrad, potrivit Poliţiei Române.

Poliţia Română a precizat, marţi, că schimbul de date şi informaţii cu autorităţile din Serbia şi Slovenia au dus la reţinerea lui Sebastian Ghiţă, iar toate procedurile au fost coordonate de către procurorul de caz încă din noaptea în care fostul deputat a fost reţinut la Belgrad, fiind respectate normele legale în astfel de situaţii.

Sebastian Ghiţă are un mandat de arestare preventivă emis în lipsă, în 10 ianuarie, de instanţa supremă, în dosarul în care este judecat pentru fapte de corupţie, alături de foşti şefi de Parchet şi Poliţie din Prahova. Fostul deputat a fost dat şi în urmărire internaţională, prin Interpol.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizat, în 15 aprilie, de Biroul Interpol despre reţinerea lui Ghiţă în Serbia şi verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru extrădarea fostului deputat.

Sebastian Ghiţă mai are un mandat de arestare preventivă emis în lipsă, iar în acest caz, Curtea de Apel Ploieşti a constatat, ieri, că sunt îndeplinite condiţiile pentru extrădarea fostului deputat, au declarat pentru News.ro surse judiciare.

Potrivit surselor citate, în cursul zilei de marţi sau cel târziu miercuri Curtea de Apel va trimite Ministerului Justiţiei documentele în baza cărora va fi declanşată procedura de extrădare.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, marţi, că instituţia a pregătit procedura de extrădare a lui Sebastian Ghiţă, dar trebuie să aştepte de la instanţe încheierea verificării legalităţii, pentru a putea începe procedurile de aducere în ţară, fără respectarea acestor etape existând riscul ca procedura să fie "lovită de nulitate şi să profite de ea cine are interesul să profite".

Toader a explicat că, în procedura de urgenţă a verificării primei instanţe, doar procurorul poate formula contestaţie, "partea cealaltă neputând face din simplul motiv că ea este căutată, este cerută să fie adusă în ţară".

Legea 302/2004 prevede că în termen de cel mult trei zile de la data primirii încheierii definitive prin care s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile pentru solicitarea extrădării, Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, efectuează un examen de regularitate internaţională. În funcţie de concluziile examenului de regularitate internaţională, direcţia de specialitate a Ministerului Justiţiei fie întocmeşte cererea de extrădare şi o transmite, însoţită de actele anexe, autorităţii competente a statului solicitat, fie întocmeşte un act prin care propune ministrului Justiţiei, motivat, să sesizeze procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea iniţierii procedurii de revizuire a încheierii definitive prin care s-a dispus solicitarea extrădării, informând în ambele situaţii Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională.

În cazul în care constată că actele sunt incomplete, înainte de a întocmi şi de a transmite cererea de extrădare, direcţia de specialitate a Ministerului Justiţiei poate solicita instanţei competente să îi transmită, în cel mult 72 de ore, actele suplimentare necesare potrivit tratatului internaţional aplicabil.

Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în două dosare penale, cel în care mai sunt acuzaţi foşti şefi din Poliţie şi Parchet din Prahova şi un altul în care este judecat alături de fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu.

De asemenea, Sebastian Ghiţă mai este urmărit penal în alte trei dosare de corupţie: dosarul privind vizita fostului premier britanic Tony Blair în România în 2012; dosarul în care cumnatul fostului premier Ponta, Iulian Herţanu, este acuzat de fraude cu fonduri europene şi alte infracţiuni, în care sunt cercetaţi şi fostul şef al CJ Prahova Mircea Cosma, precum şi fiul acestuia Vlad Cosma; dosarul care vizează contracte de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice, dar şi din fonduri europene, încheiate între anii 2007 şi 2015 de către mai multe societăţi comerciale cu profil de activitate în domeniul IT şi de asocierea dintre acestea şi societăţile comerciale Teamnet International şi Asesoft International.