Guvernul maltez condus de Joseph Muscat a reuşit luni seară să supravieţuiască unei moţiuni de cenzură depuse în Parlament de opoziţie, în urma recentelor dezvăluiri din scandalul "Panama Papers" care îl implică pe ministrul energiei, relatează AFP şi Reuters.
După 13 ore de dezbateri, cei 69 de membri ai parlamentului au votat în cursul serii: 38 s-au pronunţat în favoarea menţinerii administraţiei Muscat, iar 31 au votat împotrivă.
Într-un mesaj pe contul său de Twitter, Joseph Muscat şi-a exprimat satisfacţia privind "votul de încredere puternic şi lipsit de ambiguitate, care ne dă energie să continuăm să lucrăm din greu şi să obţinem rezultate".
În ceea ce priveşte liderul opoziţiei naţionaliste, Simon Busuttil, el a declarat după rezultatul votului că guvernul este "în criză şi corupt".
Ministrul energiei, Konrad Mizzi, şi directorul de cabinet al lui Joseph Muscat, omul de afaceri Keith Schembri, au fost amândoi citaţi în cazul cabinetului de avocatură Mossack Fonseca, aflat în centrul scandalului "Panama Papers".
Potrivit documentelor divulgate presei, cabinetul a fost mandatat să deschidă conturi bancare pentru cei doi responsabili maltezi în Caraibe, Panama, Dubai şi Miami. De asemenea, acestea dezvăluie că băncile în chestiune au cerut un depozit iniţial de un milion de dolari.
Konrad Mizzi şi Keith Schembri au negat amândoi că ar fi vinovaţi de vreo ilegalitate şi au refuzat să demisioneze din funcţii. La rândul său, Joseph Muscat a explicat că aşteaptă rezultatul investigaţiilor judiciare pentru a lua o decizie.
Dezvăluirile de evaziune fiscală de mare amploare din scandalul "Panama Papers", care implică înalţi responsabili politici, sportivi sau miliardari, au provocat o undă de şoc mondială şi au determinat mai multe ţări să deschidă anchete pentru a identifica presupusele fraude şi faptele comise.
Între timp, doi responsabili politici europeni au fost constrânşi să demisioneze: ministrul spaniol al industriei, Jose Manuel Soria, după o săptămână în care a negat categoric orice legătură cu paradisurile fiscale, şi prim-ministrul islandez Sigmundur David Gunnlaugsson, sub presiunea străzii, după dezvăluirile privind plasamentele sale în ţări care găzduiesc societăţi offshore.