Preţul electricităţii: o mână-l plafonează, alta-l ridică

Plafonarea preţului la energia electrică pentru următoarele trei luni, anunţat de Guvern săptămâna trecută, s-a sincronizat perfect cu anunţul Hidroelectrica de majorare a preţului energiei active cu 60% (şi al facturii finale cu aproximativ 25% faţă de preţul de acum). Cu alte cuvinte, Ministerul Energiei ne îndeamnă să stăm cu o mână pe un cub de gheaţă şi cu una pe o plită încinsă, ca să putem spune că, în medie, ne simţim bine.

Hidroelectrica este în acest moment cel mai mare producător de energie electrică din România şi al doilea cel mai mare furnizor de electricitate (cu o cotă de peste 14%), având aproximativ 600.000 de consumatori finali în portofoliu (majoritatea consumatori casnici). Compania a fost amendată de ANRE în 2022-2023 cu aproape 800.000 de lei în urma reclamaţiilor trimise de consumatori privind problemele de facturare ale furnizorului. Cu toate acestea, Hidroelectrica a intrat în topul furnizorilor din România practicând cele mai mici preţuri la energie. În 2022, Hidroelectrica avea un preţ al energiei active (fără taxe) de doar 0,25 de lei/kWh, iar de la 1 ianuarie 2023 l-a majorat cu 12%. Cu tot cu taxe, preţul Hidroelectrica era în jur de 0,75 lei/kWh (cu mici diferenţe pentru diferite zone din ţară), dar în factura finală rămânea sub plafonul de 0,68 de lei pus de stat. Diferenţa era compensată de Guvern către furnizori, iar consumatorii îmbrăţişau oferta de marketing a "preţului cel mai mic" şi dădeau năvală la furnizorul statului.

Ce face acum Hidroelectrica pare a fi o recuperare a terenului pierdut în anii de creştere a portofoliului de clienţi: majorează preţul sub plafon, statul se angajează să subvenţioneze majorările până la 1 iulie, iar după această dată, potopul! Pentru Hidroelectrica un potop ar însemna mai multă apă uzinată şi profituri mai mari, dar pentru noi potopul înseamnă un mare grad de incertitudine. Statul pregăteşte pentru la vară un alt sistem de compensare pentru facturile mari, prin vouchere sau subvenţii fixe acordate consumatorilor vulnerabili. Practic, energia activă va creşte de luna viitoare pentru consumatorii Hidroelectrica de la 0,28 de lei la 0,45 de lei pentru un kWh, dar în facturi se va vedea de la 1 iulie. Creşterea de 60% se va aplica şi celor care au contracte în derulare, nu doar clienţilor noi. Cel mai redus preţ final va trece de 1 leu/kWh pentru clienţii casnici din Bucureşti, Constanţa, Arad sau Timiş şi va ajunge până la 1,11 lei/kWh pentru cei din Brăila, Galaţi, Braşov, Cluj şi Bihor.

Consumatorii casnici care stau acum cu mâna pe un cub de gheaţă se pot bucura că tarifele rămân pentru încă trei luni la maximum 0,68 lei/kWh pentru un consum de până la 100 kWh, 0,8 lei/kWh pentru consumul între 100-255 kWh şi cel mult 1,3 lei/kWh pentru consumul mai mare de 300 kWh. Cum la vară acest cub de gheaţă se va topi, iar aparatele de aer condiţionat nu vor face faţă căldurii, consumul de electricitate ne va aduce facturi cu cel puţin 25% mai mari decât în prezent. Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, a justificat într-o intervenţie la un post de televiziune decizia Hidroelectrica de majorare a preţului: "În ultimii trei ani de zile nu şi-au actualizat preţurile, or ele au crescut, fie şi numai din cauza inflaţiei. Pe de altă parte, a fost un an extrem de secetos, producţia hidro a fost cu 20% mai mică, or şi costurile lor sunt cum sunt, deci trebuie să-şi asigure o profitabilitate".

Întrebarea firească ar fi de ce în ultimii ani compania nu şi-a majorat preţurile? Poate pentru a atrage consumatorii cu tarife scăzute sau pentru ca mecanismul de compensare al statului să nu colapseze, ţinând cont că trebuia să achite către furnizori diferenţa dintre preţul plafonat şi cel practicat? Astfel, Hidroelectrica a încercat să rămână aproape de plafonul impus de stat, iar apropierea liberalizării o face să dea tonul întregii pieţe pentru majorarea facturilor.

Într-o postare pe reţelele sociale, ministrul Energiei anunţă măsuri suplimentare de supraveghere a pieţei: "Pe lângă protejarea consumatorilor, introducem şi măsuri de transparenţă şi echilibru pe piaţă. Furnizorii vor publica marjele de furnizare, iar operatorii pieţei vor afişa preţuri de referinţă pentru produsele tranzacţionate. Prin aceste măsuri, românii vor avea ocazia să îşi aleagă furnizorii într-un cadru mai bun de transparenţă, putând vedea cum îşi gestionează companiile cheltuielile şi marjele de profit. Este o măsură de a descuraja ofertele «fantomă», cu preţuri care nu au nicio legătură cu realitatea".

În timp ce piaţa de energie din România se chinuie să iasă de sub reglementarea statului, consumatorul rămâne neinformat şi expus la preţuri volatile. Aşteptarea Guvernului ca românii să-şi aleagă furnizorul punând singuri în balanţă marjele de profit şi gestionarea cheltuielilor sună cel puţin utopic. În cele trei luni rămase până la liberalizarea preţului, consumatorul nu are timpul necesar pentru a înţelege, fără un efort de educare din partea statului, cum funcţionează o piaţă atât de complicată cum este cea a energiei.