Donald Trump pare să urmărească o alianţă tacită cu Rusia pentru a contracara atât Uniunea Europeană, cât şi China. Deşi nu îşi permite, deocamdată, o apropiere explicită de Moscova, el pregăteşte terenul. Dar ce ar putea obţine din această strategie? Dacă America renunţă la vechile sale alianţe, bazate pe valori precum democraţia şi drepturile omului, Rusia devine un partener ideal. Mai are cineva vreo îndoială că Trump nu este interesat de aceste valori? În faţa unei ţări democratice (deşi imperfecte) agresate de Rusia, el nu vede o cauză de apărat, ci doar o oportunitate economică, în special legată de resursele de minerale rare.
Cine a creat această oportunitate? Rusia.
Trump mai vede şi altă oportunitate în contextul agresiunii ruseşti: vânzarea de armament de sute de miliarde de dolari către statele europene. Ucraina nu are bani, dar alte ţări din regiune au. În paralel, administraţia Trump va încerca să slăbească Uniunea Europeană, astfel încât aceasta să nu mai fie un rival unitar pentru SUA. Procesul este deja în desfăşurare, inclusiv prin influenţa unor actori precum Elon Musk, care intervine strategic în Germania, Marea Britanie şi chiar România.
Pentru unii, acţiunile lui Trump par haotice. Dar privite dintr-o perspectivă imperialistă, totul capătă sens. Dacă nu s-ar teme de reacţia americanilor şi de o Europă unită, Trump ar putea încerca să ocupe militar Groenlanda. A spus-o clar, iar dacă într-o zi va simţi că are sprijinul intern necesar şi că europenii sunt prea divizaţi pentru a reacţiona, ar putea face această mişcare.
Mai mult decât atât, Trump pare să dorească transformarea Americii într-un imperiu care să depăşească orice precedent istoric. Nu înseamnă că va reuşi, dar cu siguranţă va încerca. Ignorarea ambiţiilor liderilor puternici este un joc periculos.
• Semnele unui nou imperialism
În declaraţiile şi acţiunile lui Trump se regăsesc elemente clasice ale imperialismului de acum 80 de ani:
1. Propunerea de a schimba numele Golfului Mexic în Golful Americii - un gest cu puternice conotaţii expansioniste;
2. Ameninţarea Danemarcei şi a statului Panama cu intervenţii militare dacă nu îşi cedează teritoriile;
3. Susţinerea epurărilor etnice şi a anexării Fâşiei Gaza;
4. Solicitarea resurselor minerale rare ale Ucrainei fără a oferi nimic concret în schimb.
Dacă marile puteri europene vor continua să ignore aceste semnale, vor ajunge să suporte consecinţele. Problema reală a Europei nu este Putin, ci Trump. Pentru el, principalii rivali sunt China şi Uniunea Europeană.
Chinezii sunt conştienţi de acest lucru şi se pregătesc în fiecare zi. Europenii, în schimb, încă visează la o alianţă stabilă cu SUA, fără să înţeleagă că, în realitate, Europa este ţinta directă a lui Trump.
Distrugerea Uniunii Europene, prin fragmentare internă şi cu ajutorul lui Putin, pare să fie unul dintre obiectivele sale strategice.
• Europa trebuie să se trezească
Uniunea Europeană are multe slăbiciuni şi probleme interne, dar rămâne un sistem democratic. Pentru a-şi proteja valorile într-o lume dominată de două mari puteri unitare - SUA şi China -, europenii trebuie să implementeze reforme serioase. Cel mai mare pericol pentru Europa ar putea veni chiar din partea Americii, dacă aceasta va fi condusă de un lider cu o mentalitate imperialistă.
Într-un scenariu extrem, Trump ar putea încerca să negocieze o împărţire a lumii cu Rusia şi China, stabilind sfere de influenţă pentru exploatare economică şi dominaţie politică. Deşi astfel de tentative au eşuat în trecut - marile imperii ale secolului al XX-lea (SUA, Germania, Marea Britanie, Franţa şi Japonia) nereuşind să ajungă la un acord global -, Trump crede că, fiind "stăpânul artei negocierii", poate reface măreţia Americii într-un stil similar epocii coloniale. Însă, ultima oară când imperiile au încercat să împartă lumea, rezultatul a fost izbucnirea a două războaie mondiale.
Şi atunci, la fel ca acum, puterile lumii au crezut că pot controla expansiunea fără consecinţe majore. Dar, pe măsură ce mai multe state au încercat să se alăture "clubului imperiilor", conflictele au devenit inevitabile. Dacă Europa nu îşi revine la timp, riscă să fie doar un pion în acest joc periculos.
1. Europa e slaba
(mesaj trimis de anonim în data de 04.03.2025, 02:49)
Europa are mai putine arme decat inainte de razboiul din Ucraina, are mai putine resurse si evident mai putini bani.
Razboiul ar fi trebuit sa aduca bani acces la resurse, un salt tehnologic, ceva cat de mic pozitiv.
Nu a adus.
De ce ar mai contaEuropa ca egal. Ca e o piata de desfacere mare? Asta ar fi singurul atu doar ca India si China sunt mai mari.
2. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 04.03.2025, 03:35)
...