Investigaţie FTM: Principatul Monaco - un hub pentru capitalurile ilicite din Rusia

Deşi oficial aliniat cadrului european de sancţiuni, Principatul Monaco continuă să fie perceput drept un refugiu sigur pentru capitalurile de provenienţă dubioasă, în special pentru fondurile ruseşti legate de celebrul caz de fraudă Magnitsky, se arată într-o anchetă publicată de site-ul de investigaţii jurnalistice Follow The Money (FTM).

La mai bine de un deceniu de la dezvăluirea schemei de deturnare a 230 de milioane de dolari din bugetul Rusiei, autorităţile din Monaco sunt acuzate de cei de la FTM de inacţiune deliberată în faţa solicitărilor de investigare şi recuperare a activelor implicate.

Sursa citată afirmă că Bill Browder, principalul militant internaţional pentru aplicarea sancţiunilor Magnitsky, atrage atenţia că, în ciuda plângerilor oficiale depuse în Monaco, principatul nu a demonstrat voinţă reală de a coopera în cazurile de spălare de bani proveniţi din fraude fiscale de amploare. Mai mult, Monaco se află, din vara anului 2024, pe "lista gri" a FATF (Financial Action Task Force), o poziţie rezervată jurisdicţiilor care nu implementează standarde adecvate de combatere a spălării banilor. Principalele acuzaţii se referă la fluxuri financiare care ar fi implicat companii offshore, printre care Avenant International SA, entitate înregistrată în Panama, cu conturi la Bank Vontobel din Elveţia. Potrivit documentelor prezentate de echipa lui Browder, Avenant a fost conectată la Dmitri Klyuev, considerat liderul grupării de crimă organizată implicate în frauda fiscală identificată de avocatul Sergei Magnitsky. În perioada următoare descoperirii fraudei, peste 3,3 milioane de dolari ar fi fost transferaţi către Monaco printr-o reţea de vehicule corporative opace, inclusiv entităţi ce foloseau acţiuni la purtător - mecanism interzis între timp în majoritatea statelor, din cauza riscurilor majore de anonimizare a beneficiarilor efectivi.

Deşi în decembrie 2023 autorităţile din Monaco au anunţat deschiderea unui dosar penal ca urmare a plângerii depuse de Browder, progresul investigaţiei rămâne neclar, iar lipsa unui răspuns formal la solicitările repetate ale petentului ridică semne de întrebare asupra intenţiilor reale ale autorităţilor locale.

Experţii în compliance şi criminalitate financiară au precizat pentru sursa citată că lipsa unei riguroase verificări a beneficiarilor reali, mai ales în cazul persoanelor expuse politic (PEPs), amplifică riscurile reputaţionale pentru sectorul financiar din Monaco. Kathryn Westmore, specialistă în reglementare bancară la Royal United Services Institute din Londra, afirmă că natura tranzacţiilor - inclusiv cheltuieli semnificative pentru bunuri de lux şi servicii premium - ar fi trebuit să atragă o monitorizare sporită din partea instituţiilor financiare implicate.

"Orice tranzacţie atipică, mai ales într-un context de sancţiuni internaţionale, impune due diligence suplimentar din partea băncilor. Lipsa acestor controale sugerează o toleranţă instituţionalizată faţă de practicile de spălare a banilor", a spus Westmore pentru Follow The Money.

George Voloshin, expert în criminalitate financiară din cadrul Association of Certified Anti-Money Laundering Specialists (ACAMS), susţine că rezistenţa autorităţilor din Monaco de a aplica cu stricteţe regulile de conformitate derivă din însăşi structura economiei locale, caracterizată de o densitate ridicată a clientelei ultra-înstărite, deseori provenind din zone cu risc crescut.

"Modelul economic al principatului presupune acceptarea unui grad mai ridicat de risc decât în alte jurisdicţii financiare, ceea ce poate explica lipsa de reacţie în astfel de dosare sensibile", a declarat George Voloshin pentru sursa citată.

Principatul Monaco, deşi nu e membru UE, aplică indirect regimul de sancţiuni europene prin acordurile sale cu Franţa. Cu toate acestea, lipsa de progrese în investigarea fondurilor suspecte ridică probleme serioase de credibilitate pentru jurisdicţie, într-un moment în care presiunile internaţionale asupra reţelelor de finanţare ilicită ale Kremlinului continuă să crească.

Pentru o piaţă financiară deja vulnerabilă la fluctuaţiile climatului geopolitic global, incapacitatea Monaco-ului de a implementa eficient sancţiunile şi de a combate spălarea banilor riscă să transforme principatul dintr-un refugiu pentru capitaluri private într-un caz de studiu negativ în domeniul reglementării financiare. În contextul actual, lipsa de transparenţă poate deveni nu doar un handicap reputaţional, ci şi o vulnerabilitate sistemică.

• Sancţiunile Magnitsky şi modul în care Monaco se raportează la ele

Adoptată iniţial în Statele Unite ale Americii în anul 2012, Legea Magnitsky a devenit în timp un mecanism internaţional esenţial pentru sancţionarea persoanelor implicate în corupţie şi în încălcări grave ale drepturilor omului. Inspirată de cazul avocatului rus Sergei Magnitsky, cel care a dezvăluit una dintre cele mai mari fraude fiscale din Rusia şi care a murit ulterior în detenţie în condiţii suspecte, această legislaţie a fost preluată şi adaptată de mai multe state, printre care Canada, Regatul Unit, Uniunea Europeană şi Australia. Regimul sancţiunilor presupune îngheţarea activelor deţinute în jurisdicţiile semnatare, interdicţii de călătorie şi blocarea accesului la sistemele financiare internaţionale pentru cei vizaţi. Printre ţintele principale ale acestor măsuri se numără oficiali guvernamentali, oameni de afaceri, oligarhi şi membri ai reţelelor de crimă organizată, în special cei conectaţi la regimul de la Kremlin sau implicaţi în deturnarea fondurilor publice. Prin aceste instrumente, statele occidentale urmăresc să exercite presiune directă asupra actorilor economici şi politici care alimentează corupţia sistemică şi perpetuează abuzurile de putere.

Deşi Monaco nu este membru al Uniunii Europene, principatul aplică indirect regimul de sancţiuni europene prin acordurile sale bilaterale cu Franţa, ceea ce îi impune respectarea anumitor standarde de conformitate în materie de prevenire a spălării banilor. Cu toate acestea, în iunie 2024, Monaco a fost inclus pe lista gri a Financial Action Task Force, organismul internaţional care evaluează eficienţa sistemelor de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului. Această includere reflectă existenţa unor deficienţe majore în procesul de identificare a beneficiarilor reali ai companiilor şi conturilor bancare, dar şi în ceea ce priveşte controlul tranzacţiilor care implică persoane expuse politic sau jurisdicţii considerate a avea risc crescut. Recomandările formulate de FATF în cazul Monaco vizează în mod expres creşterea transparenţei asupra structurilor offshore şi consolidarea procedurilor de due diligence, în special pentru segmentul clienţilor cu potenţial ridicat de risc. În lipsa unor reforme concrete, reputaţia de centru financiar sigur a Principatului Monaco este serios afectată, iar statutul pe lista gri poate avea consecinţe directe asupra apetitului investitorilor internaţionali şi asupra costurilor de conformitate ale instituţiilor financiare locale, adâncind percepţia că principatul favorizează opacitatea în dauna integrităţii financiare.