PANICĂ Sistemul bancar din Zona Euro se blochează

• Trichet: "Criza este sistemică"

• Trichet: "Urgenta recapitalizare a băncilor!"

Băncile comerciale din Europa nu mai au încredere unele în altele, sus-pectându-se, ele însele, că s-ar putea prăbuşi (cum enorma bancă comercială franco-belgiană Dexia a făcut-o, deja, afectând două state dintr-o singură lovitură), o îngrijorare care le face să nu-şi mai împrumute bani, blocând piaţa interbancară europeană.

Marţi, depozitele "over-night" (pe o zi) ale băncilor comerciale din cele 17 ţări europene din Zona Euro, depuse la Banca Centrală Europeană (BCE), au explodat la 269 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din iunie 2010, indicând erodarea încrederii în bonitatea sistemului bancar al Zonei.

Într-o notă de panică, în aceeaşi zi, ieri, Jean-Claude Trichet (aflat în perioada când îşi preda mandatul de preşedinte BCE către italianul Mario Draghi), a declarat, în faţa Comisiei Economice şi de Afaceri Monetare a Parlamentului European (căruia îi dăduse, deja, Raportul de activitate, încă din 4 octombrie):

"Criza este sistemică şi trebuie atacată decisiv. Gradul ridicat de interconectare din sistemul financiar al UE a condus la creşterea rapidă a riscului de contagiune semnificativă. Ameninţă stabilitatea financiară în UE ca întreg şi afectează economia reală în Europa şi dincolo de graniţele ei".

Trichet a continuat, pe acelaşi ton:

"Sectorul bancar din Europa are nevoie de recapitalizare, asta face parte din mesajul nostru. Trebuie luate decizii, foarte urgent. Mă aştept ca această decizie să fie luată cât de rapid posibil".

Trichet a mai spus: "Este nevoie de o transparenţă şi consistentă evaluare a expunerii băncilor pe datoriile suverane", sugerând, astfel, că pericolul intrării în încetare de plăţi a unui stat sau a altuia din Zonă a ajuns la "momentul adevărului".

Trichet a recomandat:

"Posibilitatea ca Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) să împrumute state în vederea recapitalizării băncilor ar fi benefică", întorcând atenţia de la scopul pentru care EFSF a fost conceput.

Înfiinţat prin decizia Consiliului Ecofin din 9 mai 2010, EFSF este garantat de EAMS (Statele Membre din Zona Euro) să poată emite obligaţiuni până la 440 de miliarde de euro, ca să ajute statele din Zonă, când sunt în dificultate (cum s-a întâmplat cu Grecia, Portugalia şi Irlanda, când nu au mai putut să-şi ramburseze împrumuturile contractate prin emisiunea de titluri de stat).

Recomandarea lui Jean-Claude Trichet dislocă destinaţia fondurilor EFSF de la salvarea statelor, către salvarea băncilor.

Alarma pe care a ilustrat-o dicursul lui Trichet despre urgenţa măsurilor (în ultimele zile ale mandatului său de opt ani la conducerea BCE) pare să nu se potrivească de fel cu termenul mult prea îndepărtat (3-4 noiembrie), stabilit de cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care au promis, la finele săptămânii trecute, că, în acea ocazie, când se va des-făşura summit-ul G20, la Cannes, vor prezenta un plan de recapitalizare a băncilor europene şi de soluţionare a crizei.

Căci expresia lui Trichet "Trebuie luate decizii, foarte urgent", parcă n-ar însemna c-ar putea fi luate în 23 de zile.

Ci, azi.

Să menţionăm că, în sistemul nostru bancar, "Cota de piaţă a instituţiilor de credit cu capital majoritar străin este de 85,1%", ca să cităm, cuvânt cu cuvânt, site-ul Asociaţiei Române a Băncilor, o instituţie care tocmai a aniversat 20 de ani de la întemeiere şi căreia îi urăm, din nou, "La mulţi ani!"

Trichet a spus, ieri, că EFSF ar trebui să fie valid şi pentru acele ţări EU care nu fac parte din Zona Euro.

link: Grecia va primi în noiembrie banii de la UE şi FMI

Opinia Cititorului ( 9 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 12.10.2011, 08:34)
Make, ai grija, e foarte usor sa devii penibil.
Si tu si ziarul. Continua pe linia asta, sa speculezi orice, numai sa-ti confirme apocalipsa.
Moartea regilor, bucuria...
1. 1.1. Cum se numeste Trichet? (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de MAKE în data de 12.10.2011, 09:35)
  Interesant!
  Am spus eu "Criza e sistemica"?
  Am spus eu "Recapitalizarea bancilor e urgenta"?
  Cum il cheama pe cel care le-a spus?
  MAKE?
  Dragul meu, uite-te la luna, nu la degetul meu.
  Eu, unul, n-am facut decit sa reproduc si sa explic ce se intimpla.
  Nu-ti place?
  OK.
  Citeste alt ziar, care nu-ti spune ce se intimpla si care nu-ti explica.
  Eu, unul, voi pagubi la fel ca tine din Apocalipsa asta.
  Diferenta este ca tu nu vrei sa iei cunostinta de ea.
  Nici macar tu nu esti penibil - este doar o chestie de optiune.
  Succes!
  1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de superheavy în data de 12.10.2011, 11:02)
  Make, te consumi inutil, tipul trebuie sa fie vreunul din fixistii aia care asculta ABBA si cred ca Ceausescu traieste in Argentina.
2. Reforma sistemului bancar e necesara
(mesaj trimis de Coco în data de 12.10.2011, 08:58)
Daca ar fi dupa mine, nu asa da nimic bancilor. Banca este o afacere ca oricare alta. Ai iesit pe minus? Asta este mai baiete. Dute si ia un credit sa te salvezi de la alta banca. N iti da nimeni credit? Faliment. Inseamna ca nu mai esti suficient de bun pentru a ramine in piata. Eu daca am datorii, cine ma recapitalizeaza? Eu as introduce o masura radicala. Toate bancile sa fie cumparate/nationalizate de BNR, iar dobinzile la credite si depozite sa fie fixe la dobinda de referinta. Astfel cred ca tintesti inflatia mai bine. Ar fi o reforma a sistemului bancar ce ar costa mult mai putin decit miliardele despre care se vorbeste acum in UE. Hilar este faptul ca oricum se ajunge la ce am spus eu mai sus: bancile ajung in final tot in propietatea statului.
1. 2.1. Ideea nationalizarii bancilor (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de MAKE în data de 12.10.2011, 09:48)
  Ideea nu este chiar o aiureala, ci a fost aplicata nu doar in organizarea comunista, ci si in capitalismul timpuriu, in America.
  A functionat.
  S-a renuntat la ea din pricina unor razboaie, la cauzele carora nu a avut nici o participare.
  Experimentul, insa, nu a mai fost reluat in capitalism.
  Din aceasta pricina, ideea interzicerii bancilor private este atribuita autocratiei comuniste.
  De fapt, daca nu decurge dintr-o ideologie axata pe relatia de proprietate, nu este decit un alt fel de organizare.
3. Butonând "Bursa"
(mesaj trimis de Tudor Vasiliu în data de 12.10.2011, 14:37)
Problema presei din România e că, la marea împărţeală postceauşistă, s-a uitat indecis când la bani, când la putere, uitând că rostul ei e să apere cetăţenii de abuzurile "aleşilor" lor, de măgăriile fiscului, de ciordeala băncilor, de batjocura încrucişată a "justiţiei" şi de lăcomia bogătaşilor momentului.
Opţiunea ziaristului de a se îneca ridicând deasupra mlaştinii adevărul, destinul lui de cetăţean, ambele s-au estompat la mirosul banului sau la constatarea că românii, în loc să se deştepte din pumni, s-au idiotizat (când nu s-au evaporat). Or, aceşti români erau tocmai cititorii.
Spre cinstea ei, "Bursa", aşa debusolată cum e azi, îmi pare a fi rămas dacă nu ultima redută măcar ultimul meterez.
De aceea - şi sper să nu mă socotiţi antisemit, domnule Florian Goldstein - cred că ar fi trebuit să publicaţi în ediţia on-line de azi articolul "Grecia va primi etc" cu link pe "Sistemul etc" şi nu invers.
1. 3.1.  Multumesc! (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de MAKE în data de 12.10.2011, 16:00)
  Multumesc!, apar meterezul asta, atit cit ma pricep.
  Pricep ca Grecia nu poate fi salvata de cele 8 miliarde de euro, fara de care, spusese ca da faliment in doua saptamini (a mintit, din nou, pentru ca de atunci au trecut 4 saptamini).
  Unii experti sustin ca Grecia nu poate fi salvata prin masuri de austeritate, iar acesti 8 miliarde (pe care ii maninca intr-o luna) par sa fie si ultimii.
  Falimentul Greciei asteapta doar anuntul oficial, pentru ca, de facto, a dat faliment de mult.
  Este motivul succesiunii stirilor, dar, desigur, tine de optiune; pina la urma, este important ca stirile sa nu fie cenzurate (si nu sint) si sa fie riguros redate (si sint).
  Ordinea redarii lor tine de subiectivitate, atit in cazul optiuni noastre, cit si in cazul celei recomandate de dumneavoastra.
  Cit despre antisemitism, cred ca avem cu totii probleme prea serioase, care ne afecteaza egal, indiferent de etnie.
  Pe tot globul.
  3.2.  Plecăciune (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de Tudor Vasiliu în data de 12.10.2011, 18:07)
  Am tendinţa de a răni, cu aşa-zise glume, ca să dezmeticesc.
  Antisemitismul meu "in nuce" s-a ofilit încă din liceul unde trei evrei dominau scena: directorul (care era un bou), profu de mate şi profa de română, care erau amîndoi geniali. De atunci nu mai judec naţiile după şefii lor. Intre timp l-am citit pe Radu Cosaşu precum şi uluitor de nobila reacţie a unui ziarist la desprinderea dintre noi a balerinei în căutarea poetului ei. Mă opresc aici.
  Cât despre Grecia...
  I-am putea propune, la Sibiu, lui Sima, nu Horia (na! iar am făcut-o!) un indice pe Grecia. Eu pariez că Grecia iese repede din corzi - chiar dacă inelegant - prin aruncarea prosopului.
  3.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
  (mesaj trimis de MAKE în data de 12.10.2011, 18:27)
  Povestea balerinei m-a marcat; sint unele semne care indica, din tinerete, inca, deznodamintul de mai tirziu: am admirat-o de cind am vazut-o prima oara.